Alegerile intermediare din SUA reprezintă un punct de reper critic pentru Republica Moldova, țară care urmărește atent evoluțiile politice de la Washington. Chișinăul a reușit să mențină, parțial, conexiunile politice, geopolitice, financiare și de securitate cu administrația Trump, deși anumite relații au devenit tranzacționale. Această schimbare de paradigmă a transformat proiecte bazate pe valori democratice în inițiative cu un caracter mai pragmatic, exemplificată prin proiectul de interconexiune energetică Strășeni-Gutinaș, redenumit „Trump Liberty Line”.
Venirea lui Trump la Casa Albă a afectat semnificativ finanțarea proiectelor de infrastructură și de natură umanitară. Un proiect de 1,3 miliarde de lei, destinat dezvoltării transportului și rezilienței cibernetice, a fost semnat chiar înainte de inaugurarea președintelui american. Totodată, investiția de 85 milioane dolari pentru un sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) a fost pusă în pericol. În total, după schimbarea administrației, au fost eliminate proiecte de sute de milioane de dolari care vizau modernizarea și democratizarea țării.
Pentru a proteja interesele strategice, Chișinăul a utilizat diplomația pentru a păstra finanțarea americană pentru proiecte cu valoare economică majoră. Ministrul moldovean de Externe a ales să îl laude pe Trump ca fiind un „președinte al păcii”, o mișcare tactică după tensiunile dintre președintele american și Volodimir Zelenski. În paralel, Moldova a continuat să condamne agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, solicitând constant ajutor internațional, în ciuda recomandărilor lui Trump de a reduce tonul față de Moscova pentru a evita provocările.
Cooperarea militară rămâne activă, deși fără proiecte noi, prin menținerea accesului la programele de instruire americane. SUA au majorat bugetul pentru acest segment la cererea Chișinăului, asigurând totodată piese de schimb pentru mașinile militare și achiziții de armament. Pe plan diplomatic, Chișinăul își extinde rețeaua de susținători în Congresul SUA pentru a anticipa eventuale schimbări de guvernare. Această strategie vizează protejarea reformelor de anticorupție și a celor energetice în cazul unei noi administrații.
Rezultatele alegerilor intermediare pot altera capacitatea Congresului de a controla politica Casa Albă. În prezent, republicanii controlează ambele camere, însă sondajele Reuters/Ipsos indică o scădere a popularității lui Trump, cu un nivel de aprobare de doar 31%. Dacă democrații vor câștiga controlul unor comisii, aceștia vor putea organiza investigații și bloca anumite inițiative. În acest context, republicanii ar putea obține doar 35% din voturi, în comparație cu 47% pentru democrați.
Contextul geopolitic actual este marcat de o fragmentare a narațiunilor politice la Chișinău. În timp ce oficialii proeuropeni salută numirea ambasadorului Joseph Mark Burkhalter, forțele pro-ruși utilizează sloganurile mișcării MAGA pentru a evita eticheta de agenți ai lui Putin. Acești actori politici folosesc retorica despre USAID și „globaliști” pentru a submina parcursul european al Republicii Moldova, profitând de complexitatea relației dintre Washington și partenerii regionali în perioada de tranziție politică americană.
