Statele din Grupul de la Vișegrad, respectiv Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia, au solicitat Comisiei Europene noi măsuri pentru limitarea efectelor cauzate de scumpirea energiei. Cele patru țare cer derogări temporare care să le permită utilizarea fondurilor europene, precum cele de coeziune sau Fondul pentru modernizare, pentru a susține schemele naționale de ajutor destinate industriei. Această mutare strategică vine pe fondul incertitudinilor legate de conflictul din Orientul Mijlociu și a prețurilor ridicate la energie.
Miniștrii din cadrul grupului urmăresc ca programele de sprijin pentru stimularea competitivității, prevăzute în bugetul UE 2028-2034, să fie extinse. Obiectivul lor este ca aceste instrumente să finanțeze nu doar costurile de investiții, ci și costurile operaționale ale industriei. Această solicitare a fost discutată în cadrul unei reuniuni găzduite de Slovacia, la care au participat miniștrii Economiei și Energiei din cele patru state, alături de comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen.
Premierul Slovaciei, Denisa Saková, a declarat că grupul a înaintat o solicitare pentru o derogare temporară prin care industria să poată beneficia de finanțare europeană pentru a face față prețurilor ridicate la energie. Saková a subliniat că nicio țară din Grupul de la Vișegrad nu dorește să pună o povară pe termen lung asupra propriului buget de stat. Inițiativa vizează reducerea presiunii asupra finanțelor publice naționale în contextul eforturilor de a proteja populația și companiile.
Solicitarea grupului atinge și discuțiile privind Fondul european pentru competitivitate, care va reprezenta instrumentul central al noii arhitecturi bugetare pentru investiții în industrii strategice. Acesta ar urma să susțină proiecte de la cercetare până la extinderea producției, incluzând tranziția curată și decarbonizarea industrială. Totodată, Denisa Saková a cerut ca energia nucleară să fie tratată pe picior de egalitate cu sursele regenerabile, argumentând că fiecare țară ar trebui să își aleagă propriul mix energetic.
În prezent, există deja cadre precum Cadrul privind ajutoarele de stat în contextul Pactului pentru o industrie curată (CISAF), adoptat în iunie 2025, valabil până la sfârșitul anului 2030. De asemenea, Cadrul temporar METSAF permite statelor să majoreze ajutorul pentru reducerea facturilor la electricitate de la 50% la până la 70% din costul energiei pentru sectoarele afectate de criza din Orientul Mijlociu. Grupul de la Vișegrad dorește însă o utilizare mult mai flexibilă a resurselor europii pentru a susține direct industria.
Această evoluție are implicații directe pentru România, aflată în plin proces de negociere pentru bugetul UE. Deși România a utilizat deja cadrul METSAF pentru sectorul agricol și deține o schemă de ajutor pentru marii consumatori de energie aprobată în noiembrie 2024, solicitarea grupului V4 ar putea deschide noi discuții privind regulile de acces la fonduri pentru protecția industrială națională.
