Nivelul de pace la nivel global a înregistrat o scădere de 0,7% față de anul precedent, marcând al 12-lea an consecutiv de regres. Conform datelor din Global Peace Index 2026, din cele 163 de țări analizate, 99 au înregistrat o deteriorare a indicatorilor de securitate, în timp ce doar 62 de state au reușit o îmbunătățire. Această tendință negativă este alimentată de un număr record de conflicte armate între state, depășind nivelurile observate după 1945.
Conflictul extern a devenit o problemă sistemică, numărul țărilor implicate crescând de la 59 în 2008 la 103 în prezent. În anul 2025, peste 181.000 de persoane au pierdut viața în urma unor conflicte, iar 20 de țări au raportat peste 1.000 de morți, un prag maxim de la lansarea indicelui. Pe lângă pierderile de vieți omenești, criza umanitară este amplă, cu 117 milioane de persoane strămutate, ceea ce reprezintă aproximativ unul din 67 de oameni de pe planetă.
În ceea ce privește clasamentul stabilit, Islanda ocupă prima poziție pentru a 19-lea an consecutiv, fiind urmată de Noua Zeelandă, Elveția, Slovenia și Irlanda. La polul opus se află Rusia, care ocupă ultimul loc, alături de Sudan, RD Congo, Ucraina și Israel. Polonia a înregistrat cel mai semnificativ progres, urcând 23 de locuri pe listă, în timp ce SUA au coborât pe locul 134, din cauza instabilității politice interne.
România se situează pe locul 45 în clasament, având un scor ușor mai slab și o poziție inferioară față de anul trecut. În cadrul regiunii „Europa de Est și Asia Centrală”, România ocupă locul patru, după Bulgaria, Uzbekistan și Kazahstan. În aceeași zonă, Republica Moldova se află pe locul 55, în timp ce Ungaria ocupă locul 15. Evaluarea este realizată prin 23 de indicatori care vizează siguranța societății, conflictele și gradul de militarizare.
Impactul economic al violenței este masiv, fiind estimat la 21,8 trilioane de dolari în 2025, ceea ce reprezintă 10,5% din PIB-ul global. Cheltuielile militare au crescut cu 5,8% în 2025, atingând un total de 9,5 trilioane de dolari, reprezentând 43% din totalul resurselor. Această realitate forțează statele să mute fonduri de la investițiile productive, precum infrastructura sau educația, către apărare, un proces care nu produce efectul de multiplicare economică al investițiilor tradiționale.
Evoluția acestor indicatori de securitate reflectă o fragmentare geopolitică profundă, în care restricțiile comerciale s-au triplat și instituțiile multilaterale au pierdut din influență. În deceniile trecute, rata încheierii conflictelor prin acorduri de pace era de 23% în anii 1970, însă în anii 2010 această cifră a scăzut la doar 4%. Această dinamică transformă riscul geopolitic într-un factor direct de influență asupra inflației și al costului capitalului la nivel global.
