Nivelul de pace la nivel mondial a înregistrat o scădere de 0,7% față de anul precedent, marcând a 12-a consecventă perioadă de deteriorare. Conform datelor din Global Peace Index 2026, din cele 163 de țări analizate în cadrul studiului, 99 de state au înregistrat o regresie, în timp ce doar 62 au reușit o îmbunătățire a indicatorilor. Această tendință negativă reflectă o instabilitate globală tot mai accentuată, în care mecanismele de rezolvare a disputelor internaționale devin tot mai ineficiente.
Principalul factor care determină această scădere este creșterea conflictelor armate, numărul de state implicate în conflicte externe crescând de la 59 în 2008 la 103 în prezent. În anul 2025, peste 181.000 de persoane au pierdut viața în urma unor conflicte, iar 20 de țări au raportat peste 1.000 de morți, un prag maxim de la lansarea indicelui. Pe lângă pierderile de vieți omenești, criza umanitară este marcată de prezența a 117 milioane de persoane strămutate, ceea ce reprezintă aproximativ unul din 67 de oameni de pe întreaga planetă.
În ceea ce privește clasamentul național, Islanda ocupă prima poziție pentru a 19-a oară consecutiv, fiind urmată de Noua Zeelandă, Elveția, Slovenia și Irlanda. La polul opus, Rusia se află pe ultimul loc, urmată de Sudan, RD Congo, Ucraina și Israel. Un salt semnificativ a fost înregistrat de Polonia, care a urcat cu 23 de locuri, ajungând pe poziția 22, în timp ce SUA au coborât pe locul 134 din cauza instabilității politice interne.
România se situează pe locul 45 în clasamentul global, având un scor ușor mai slab, cu o variație de +0,027, ceea ce a dus la o poziție inferioară față de anul trecut. În cadrul regiunii „Europa de Est și Asia Centrală”, România ocupă locul patru, după Bulgaria, Uzbekistan și Kazahstan. În acest context regional, Republica Moldova se află pe locul 55, în timp ce Ungaria ocupă locul 15 în clasamentul general al indicelui de pace.
Impactul economic al violenței este masiv, fiind estimat la 21,8 trilioane de dolari în 2025, ceea ce reprezintă 10,5% din PIB-ul global. Cheltuielile militare au crescut cu 5,8% în 2025, atingând un total de 9,5 trilioane de dolari, reprezentând 43% din totalul resurselor direcționate către apărare. Această mutare a capitalului de la investițiile productive către securitate afectează economiile, deoarece banii nu mai sunt direcționați către infrastructură, educație sau sănătate, pierzând efectul de multiplicare economică.
Evaluarea nivelului de pace se bazează pe un set de 23 de indicatori, care sunt grupați în trei domenii fundamentale: siguranța și securitatea societății, conflictele interne și internaționale, precum și gradul de militarizare. Această metodologie permite analizarea atât a siguranței cotidiene a populației, cât și a implicării statelor în acțiuni militare sau în procese de escaladare a tensiunilor geopolitice la nivel regional sau global.
