Germania și Franța au ajuns la un acord privind o poziție comună pentru a cere Uniunii Europene relaxarea reglementărilor privind mașinile cu motor cu ardere internă după anul 2035. Această inițiativă vizează adaptarea industriei auto europene la dificultățile financiare cauzate de costurile electrificării și de concurența agresivă a vehiculelor chinezești. Conform informațiilor furnizate de Handelsblatt, președintele Franței Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz susțin această direcție strategică pentru a proteja producătorii europeni.
Propunerea franco-germană urmărește modificarea textului prezentat de Bruxelles în decembrie 2025, care nu a devenit încă o reglementare oficială. Planul actual al UE prevede reducerea emisiilor pentru autoturismele noi de la 100% la 90% începând cu 2035, restul de 10% putând fi compensat prin utilizarea combustibililor sintetici, a biocombustibililor sau a oțelului cu emisii reduse. Noua poziție a celor două state ar dori însă o relaxare și mai mare, vizând scăderea acestor ținte de reducere cu încă 10 puncte procentuale, fără obligația de a oferi compensații echivalente.
O astfel de schimbare ar permite producătorilor auto să continue comercializarea unor tipuri de vehicule care sunt în prezent sub presiune. Aceasta include mașinile hibride, hibridele plug-in, modelele electrice echipate cu un motor termic pentru prelungirea autonomiei sau chiar anumite motoare cu ardere internă. Pentru grupuri precum Renault, Stellantis sau Volkswagen, această flexibilitate ar însemna un interval de timp suplimentar pentru a-și ajusta liniile de producție la cererea reală a pieței, în contextul în care vânzările de vehicule electrice cresc mult sub așteptări.
Presiunea din partea Chinei reprezintă un factor determinant în această schimbare de paradigmă a politicii europene. Deși UE a decis în 2024 să suprataxeze mașinile electrice importate din China cu peste 35%, producătorii chinezi au început să inunde piața europeană cu modele hibride, care nu sunt vizate de aceste taxe vamale suplimentare. Această strategie a Beijingului pune în dificultate marjele de profit ale producătorilor europeni, care se confruntă cu costuri ridicate de tranziție către tehnologia electrică.
În acest context, Germania și Franța caută instrumente de protecție a pieței interne. Germania, care anterior a manifestat reticență față de măsuri comerciale dure împotriva Beijingului, solicită acum consolidarea protecției europene. Le Monde raportează că Emmanuel Macron și Friedrich Merz au transmis Comisiei Europene, pe 5 octombrie 2026, o scrisoare comună prin care solicită o politică comercială mult mai fermă pentru a răspunde dezechilibrelor comerciale generate de exporturile chinezești.
Industria auto europeană se află într-un moment de reevaluare a priorităților strategice, încercând să echilibreze obiectivele de decarbonizare cu supraviețuirea economică. Tensiunile comerciale dintre Uniunea Europeană și China au crescut semnificativ, Bruxelles-ul încercând să limiteze exporturile chinezești, în timp ce producătorii auto europeni cer protecție pentru a gestiona tranziția tehnologică într-un mediu de concurență globală extrem de volatil.
