Cancelarul Friedrich Merz și liderii altor cinci state membre ale Uniunii Europene au lansat un avertisment privind viitorul bugetului multianual al blocului pentru perioada 2028-2034. Germania, împreună cu Țările de Jos, Suedia, Danemarca, Austria și Finlanda, au declarat că nu vor oferi acordul necesar dacă nu se realizează o reducere a cheltuielilor de ordinul sutelor de miliarde de euro. Această poziție este transmisă printr-o scrisoare semnată de liderii acestor șase guverne, care solicită o reformă fundamentală a modului de finanțare.
Cele șase state semnatare urmăresc o schimbare radicală a priorităților de cheltuieli, propunând direcționarea resurselor către sectoarele de apărare și către companiile inovatoare. Această cerere vine pe fondul provocărilor de securitate și economice tot mai intense, în contextul concurenței din China și SUA. În schimb, grupul solicită reducerea fondurilor alocate fermierilor și regiunilor mai sărace, care în prezent absorb aproximativ două treimi din întregul buget al Uniunii Europene.
Situația este tensionată de faptul că cele șase țări asigură aproape 40% din totalul contribuțiilor financiare ale statelor membre la bugetul UE. Ultimatumul este considerat critic, deoarece bugetul pentru perioada 2028-2034 necesită acordul unanim al celor 27 de state membre pentru a putea fi adoptat. Această amenințare pune sub semnul întrebării angajamentul asumat în iunie de liderii europeni de a finaliza negocierile înainte de organizarea alegerilor în Franța, Italia, Spania și Polonia.
În opoziție, un grup de 17 țări, incluzând Spania și Italia, solicită creșterea finanțării pentru agricultura și dezvoltarea regională, propunând un buget total de peste 2.000 de miliarde de euro. Aceste state susțin și ideea de emitere a unei datorii comune la nivelul UE, o opțiune care rămâne un subiect tabu pentru Berlin și aliații săi. Franța, un contributor net, susține în schimb introducerea unor taxe europene pentru a compensa majorarea cheltuielilor.
Comisia Europeană a propus colectarea a aproximativ 60 de miliarde de euro anual prin diverse taxe, precum cele pe deșeurile electronice, pe importurile cu emisii ridicate de carbon sau accize pe tutun. Totuși, aceste măsuri întâmpină rezistență deoarece fiscalitatea este, în mare parte, o competență națională pe care guvernele nu doresc să o cedeze Bruxelles-ului. Irlanda, care deține președinția prin rotație a Consiliului UE, trebuie să prezinte o propunere de compromis până la jumătatea lunii octombrie.
Procesul de negociere a bugetului multianual este unul complex, deoarece acesta reprezintă instrumentul principal prin care Uniunea Europeană își exercită politicile economice și de solidaritate. Deciziile privind alocarea acestor fonduri masive influențează direct capacitatea de apărare a continentului și reziliența industriilor europene în fața marilor puteri globale. Obiectivul oficial rămâne atingerea unui acord general echilibrat până la finalul anului curent.
