Guvernul german a aprobat miercuri, în cadrul unei ședințe de guvern, instituirea unei rezerve naționale de gaz. Această măsură are ca scop principal sporirea rezilienței energetice a țării și crearea unor depozite strategice care să poată fi utilizate în situații de urgență. Decizia a fost comunicată prin intermediul agenției de știri EFE, conform informațiilor transmise de Agerpres.
Proiectul de lege, care urmează să fie supus aprobării Parlamentului, nu stabilește un volum fix de gaz pentru această rezervă. Cantitatea necesară va fi calculată anual de către autoritățile competente, în funcție de nevoile actuale. Totuși, proiectul elaborat de Ministerul Economiei și Energiei prevede că volumul trebuie să fie suficient pentru a acoperi un eventual colaps al infrastructurilor critice pe o perioadă de 30 de zile, ceea ce înseamnă aproximativ 24 terawați/oră.
Această cantitate calculată ar permite acoperirea pierderii importurilor de gaz norvegian prin conducte pentru 20 de zile sau a importurilor de gaze naturale lichefiate pe căile maritime pentru 40 de zile. În cazul unei ierni extrem de friguroase, rezerva ar putea asigura consumul total al gospodăriilor și companiilor timp de 10 zile, chiar și în absența oricăror importuri. Finanțarea va fi asigurată începând de anul viitor printr-o taxă aplicată consumatorilor casnici și comerciali.
Costurile estimate pentru această rezervă sunt estimate între 247 și 308 milioane de euro pe an în primii zece ani de funcționare. Noua legislație propune eliminarea limitelor minime pentru umplerea depozitelor, măsuri care au fost introduse în 2022 după întreruperea fluxului de gaz rusesc. Deși au fost utile pentru securitatea pe termen scurt, proiectul menționează că aceste limite au avut un efect negativ asupra eficienței aprovizionării din cauza impactului asupra prețurilor.
Ministerul Economiei și Energiei, sub supravegherea ministrului Katherina Reiche, susține că organizarea pieței este cea mai eficientă metodă de pregătire pentru iarnă. În septembrie, Katherina Reiche a ordonat companiei SEFE, fostă filială a companiei ruse Gazprom, să își umple depozitele, deoarece acestea erau pline doar pe jumătate. Această acțiune a generat critici, ministrul fiind acuzată că nu a luat măsuri pentru umplerea depozitelor cu un termen mai îndelungat.
Contextul securității energetice europene a fost marcat de o tranziție bruscă de la dependența de gazul rusesc la surse alternative, după perturbarea fluxurilor prin conducte. Această schimbare de paradigmă a forțat statele UE să își revizuiască strategiile de stocare și să introducă mecanisme de control strict pentru a evita colapsul sistemelor în perioadele de vârf de consum, transformând securitatea aprovizionării într-o prioritate de apărare națională.
