Germania a devenit ținta principală a Rusiei în cadrul noilor ofensive de război hibrid, depășind alte țări europene prin natura acțiunilor desfășurate. Strategia germană s-a bazat de decenii pe principiul de schimbare prin comerț, o moștenire a doctrinei de detensionare a relațiilor cu Blocul Comunist, numită Ostpolitik. Această abordare urmărea integrarea Rusiei în ordinea de securitate europeană prin legături comerciale strânse, însă realitatea actuală indică o schimbare radicală a raporturilor de putere.
Evenimentele recente evidențiazie riscurile la care se confruntă infrastructura critică și companiile de armament. Pe 4 august, aeroportul Leipzig/Halle a fost afectat de descoperirea unor drone încărcate cu explozibil, fapt ce a dus la închiderea pistelor. Această locație este un punct strategic, găzduind Antonov Airlines, o companie de transport marfă ucraineană care operează patru avioane. Totodată, pe 3 septembrie, dispozitive incendiare au fost identificate în apropierea sediului Rohde & Schwarz, producător de electronice utilizate în sectorul militar.
În Polonia, atacurile hibride au vizat atât persoane, cât și infrastructură industrială. Pe 16 iunie, disidentul Robert Kuzovkov a fost ucis în parcare în orașul Biała Podlaska, aflat la doar 600 de metri de consulatul Belarusului. Un alt incident major a fost raportat la Skarżysko-Kamienna, unde un atac asupra celui mai mare producător polonez de drone a fost atribuit Rusiei. În plus, Donald Tusk a dezvăluit că un efort comun Polonia-SUA a reușit să dejechueze asasinarea unui cetățean cu dublă cetățenie, americană și ucraineană, la Varșovia.
Țările nordice sunt, de asemenea, sub presiunea constantă a operațiunilor de informații și sabotaj. Serviciul Suedez de Securitate, Säpo – Säkerhetspolisen, a raportat descoperirea unei operațiuni de informații rusești de lungă durată. În același timp, Serviciul de Securitate și Informații Danez (PET) a avertizat că Rusia pregătește acte de sabotaj, recrutând cetățeni danezi pentru a afecta sectorul apărării. Ca măsură de protecție, Finlanda a inaugurat un gard de supraveghere de 200 km de-a lungului frontierei de sud-est.
Analiza Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA) subliniază că Germania este vizată deoarece este națiunea care a contribuit cel mai mult la finanțarea Ucrainei și la reconstrucția apărării europene. Jan Kallberg, cercetător în strategii de securitate, susține că aliații europeni trebuie să provoace cicatrici adânci elitelor rusești. El afirmă că, atâta timp cât baza de putere a lui Putin rămâne stabilă, provocările împotriva Europei vor continua, subliniind că sentimentul de superioritate este punctul slab al mentalității rusești.
Conflictul actual din Ucraina a transformat radical securitatea regională, generând o serie de măsuri de protecție de urgență în întreaga Europă. În contextul tensiunilor de pe frontul din Donețk, țările vecine au fost nevoite să își securizeze frontierele pentru a preveni utilizarea migranților în tacticile de război de tip zonă gri. Această evoluție a securității de frontieră și a protecției infrastructurii critice reflectă o schimbare de paradigmă în gestionarea riscurilor de război hibrid în regiune.
