Franța a reacționat oficial în urma desfășurării alegerilor legislative din Rusia, desfășurate între 18 și 20 septembrie, exprimând condamnarea față de modul în care s-a organizat acest scrutin. Ministerul francez de Externe a emis un comunicat prin care afirmă că nu au fost îndeplinite condițiile necesare pentru ca procesul electoral să fie considerat liber și democratic. Parisul a declarat clar că nu recunoaște nici organizarea, nici rezultatele acestor alegeri, în special în zonele ocupate de Moscova.
Autoritățile franceze au subliniat că procesul electoral a fost marcat de o represiune tot mai intensă asupra societății civile și a opoziției politice. În comunicat, Ministerul francez de Externe menționează că excluderea mai multor partide politice și restricțiile impuse libertății de exprimare au împiedicat poporul rus să își exprime liber opțiunile. De asemenea, interzicerea mass-mediei independente este considerată un factor care a afectat integritatea scrutinului, în contextul războiului de agresiune care durează de patru ani și jumătate.
Un aspect critic ridicat de Paris vizează decizia Moscovei de a refuza invitația pentru misiunea de observare a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDH) al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Franța regretă faptul că Rusia a încălcat angajamentele internaționale prin această acțiune, ceea ce a dus la desfășurarea alegerilor fără nicio supraveghere internațională imparțială. Această lipsă de monitorizare externă este văzută ca un element care compromite validitatea procesului de vot.
Franța condamnă în mod explicit organizarea așa-numitelor alegeri în teritoriile ucrainene ocupate temporar de Rusia, incluzând Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, dar și părți din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. Parisul califică aceste acțiuni drept o nouă încălcare a dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite. Prin acest demers, Franța își reafirmă angajamentul ferm față de suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, refuzând orice legitimitate acordată acestor voturi.
Ministerul francez de Externe a semnalat, de asemenea, instalarea unor secții de votare în regiunile separatiste ocupate din Abhazia și Osetia de Sud. Un punct de preocupare majoră a fost și utilizarea regiunii Transnistriei din Republica Moldova pentru aceste proceduri, realizate fără consimțământul autorităților din Georgia și Moldova. Această extindere a procesului electoral în zone sub control separatist este privită ca o tentativă de destabilizare a stabilității regionale prin utilizarea unor teritorii disputate.
Aceste evenimente de organizare a scrutinului în zone ocupate sau disputate reflectă tensiunile geopolitice constante din spațiul post-sovietic. În contextul conflictelor teritoriale, utilizarea mecanismelor electorale în regiuni precum Transnistria sau zonele ocupate din Ucraina este adesea utilizată pentru a impune fapte consumate la nivel internațional, ignorând suveranitatea statelor recunoscute de comunitatea globală și de cadrul juridic al Organizației Națiunilor Unite.
