Fondatorul mișcării ruse Statul masculin, Vladislav Pozdniakov, a respins oficial orice implicare a organizației sale în recentele alerte false cu bombă care au afectat diverse puncte strategice din Europa. Declarațiile au fost făcute prin intermediul platformei Telegram, în urma unor mesaje semnate de așa-ziși „luptători ai Statului Masculin” care au vizat infrastructuri critice. Această situație apare în contextul unei perturbări constante a traficului aerian pe continentul european.
Vladislav Pozdniakov a precizat că mișcarea Statul masculin nu mai există de anul 2021, moment în care a fost interzisă oficial de către autoritățile ruse. Acesta a susținut că persoanele care organizează actuale provocări pe teritoriul Uniunii Europene acționează în interes propriu și utilizează doar un steag fals pentru a semna mesajele. Fondatorul a menționat că răspunde jurnaliștilor europeni nu din preocupare pentru securitatea sau economia Europei, ci pentru a clarifica situația.
Altele alerte false cu bombă au afectat recent aeroporturi importante, precum cele din Birmingham, Roma și Sofia. Aceste incidente au provocat întârzieri semnificative în traficul aerian și au forțat decolarea avioanelor de vânătoare pentru a escorta aeronavele civile. Fenomenul este interpretat ca parte a unei recrudescențe a atacurilor hibride în Europa, acțiuni pe care experții și autoritățile le asociază, în anumite cazuri, cu Rusia sau cu Iran.
Mișcarea Statul masculin a fost înființată în 2016 de Vladislav Pozdniakov, care este blogger și antrenor sportiv, având la origine o comunitate pe rețeaua socială rusă VK. Organizația a dezvoltat ulterior un caracter semipolitic, bazat pe o ideologie ce îmbină naționalismul cu misoginia. Deși nu a avut o amploare majoră, mișcarea era cunoscută pentru campaniile de hărțuire online desfășurate în mediul virtual.
După interdicția impusă de autoritățile ruse în 2021, sub eticheta de grup „extremist”, mișcarea a supraviețuit pe internet. Ulterior, aceasta s-a transformat într-o comunitate care oferă susținere ofensivei militare ruse din Ucraina, lansată în anul 2022. Această evoluție subliniază modul în care grupări mici pot trece de la activități de hărțuire la sprijinirea directă a acțiunilor militare la nivel internațional.
Aceste alerte false se încadrează într-un model de război hibrid, unde informația și perturbarea infrastructurii sunt folosite pentru a crea instabilitate. În Europa, astfel de tactici sunt monitorizate atent de autorități, deoarece pot afecta atât securitatea publică, cât și fluxurile economice și de transport. Utilizarea unor nume de grupări existente pentru a masca adevărata identitate a atacatorilor este o metodă de dezinformare utilizată pentru a complica atribuirea responsabilității.
