Rezerva Federală a Statelor Unite a majorat miercuri rata dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază, stabilind un nou interval-țintă între 3,75% și 4%. Decizia, luată în unanimitate de Consiliul Federal pentru Piața Deschisă, este prima ajustare de politică monetară din mandatul noului președinte Kevin Warsh, instalat în funcție în luna mai a acestui an, și reprezintă prima creștere a dobânzii din iulie 2023.
Majorarea consolidează credibilitatea lui Warsh ca luptător împotriva inflației, dar riscă să atragă critici din partea lui Donald Trump, care a cerut constant rate mai mici și l-a contestat pe predecesorul Jerome Powell. Inflația din SUA a rămas peste ținta de 2% a Fed timp de aproape șase ani și a accelerat recent pe fondul crizei energetice și al războiului din Iran, care a propulsat prețul țițeiului peste 100 de dolari per baril.
Oficialii Fed au semnalat că tarifele comerciale stricte și investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială mențin prețurile ridicate. Potrivit graficului „dot plot” actualizat, 16 din cei 18 oficiali ai Fed anticipează cel puțin o majorare suplimentară până la sfârșitul anului. „Indicațiile inflației din această vară nu îmi spun că tendințele de bază s-au îmbunătățit semnificativ”, a declarat Warsh, adăugând că FOMC a decis că standardul de încredere nu a fost îndeplinit.
Creșterea dobânzilor Fed declanșează un efect de domino global: activele denominate în dolari devin mai atractive, capitalul migrează către titlurile de stat americane, iar dolarul se apreciază. Materiile prime tranzacționate în dolari – petrol, gaze, metale – devin mai scumpe pentru țările cu alte valute. Fondurile de investiții își pot retrage banii din economiile emergente, inclusiv din România, preferând randamente sigure în SUA.
Banca Centrală Europeană a majorat la rândul său dobânda cu 0,25 puncte procentuale pe 10 septembrie, a doua astfel de ajustare din 2026, după ce inflația din zona euro a urcat la 3,3% în august, cel mai ridicat nivel din septembrie 2023. Deși România nu face parte din zona euro, românii cu credite în euro la dobândă variabilă legată de EURIBOR vor vedea creșteri ale ratelor, iar băncile comerciale din România ajustează costurile de finanțare în valută.
Pentru România, efectul combinat al deciziilor Fed și BCE se traduce prin presiune pe leu și costuri mai mari de finanțare. Statul român plătește deja cele mai scumpe împrumuturi din regiune, cu randamente de peste 7% pe an la scadențele de 10 ani, iar înăsprirea monetară globală amplifică povara fiscală. Deprecierea leului și scumpirea importurilor de materii prime, în special petrol și gaze, completează tabloul riscurilor pentru economia locală.
Decizia Fed din această săptămână vine pe fondul unei perioade prelungite de inflație ridicată la nivel global, alimentată de conflicte geopolitice și de creșterea prețurilor la energie. Spre deosebire de ciclurile anterioare de înăsprire monetară, actualul context include și presiuni inflaționiste generate de investițiile masive în inteligență artificială și de reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, factori care mențin costurile ridicate în economiile dezvoltate și emergente deopotrivă.
