Ungaria a reușit o reducere spectaculoasă a ratei inflației, trecând de la un nivel de aproape 26% în perioada 2022-2023, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, la o valoare de 1,6% în septembrie anul acesta. Această evoluție urmează după o perioadă de instabilitate marcată de criza energetică și de prețurile materiilor prime, evenimente care au urmat invadării Ucrainei de către Rusia. În acele momente critice, prețurile au explodat din cauza deficitelor mari, a cheltuielilor electorale și a deprecierii forintului.
Slăbiciunea monedei a generat o scumpire a importurilor, în special a celor de energie, în timp ce măsurile de plafonare a prețurilor la alimente, carburanți și utilități au provocat un efect de recul. Comercianții au încercat să recupereze marjele de profit reduse prin creșterea prețurilor la alte produse. Guvernul condus de Viktor Orban a început rafinarea măsurilor anti-inflație, procesul fiind continuat de noul executiv condus de Peter Magyar, care a adus stabilitate forintului.
Moneda națională a devenit cel mai bun performer din regiune, apreciindu-se de la începutul anului, fapt ce a permis băncii centrale să coboare ținta de inflație. Această decizie va influența dobânzile și va sprijini promisiunea lui Magyar de a apropie Ungaria de euro. Totodată, retailerii solicită guvernului retragerea limitelor impuse marjelor de profit, argumentând că acest pas ar permite campanii promoționale și discounturi mai mari, fără a genera neapărat creșteri majore de preț.
Guvernul lui Magyar rămâne însă prudent, având în vedere că consumatorii maghiari sunt extrem de sensibili la prețuri după perioada de inflație severă. Orice măsură care ar duce la creșterea costurilor ar putea submina poziția politică a actualilor lideri. Deși unii analiști avertizează că alimentele ar putea începe să se scumpescă din nou luna viitoare, se estimează că nu se va repeta valul de inflație masiv din anii precedenți.
FMI estimează că inflația în Ungaria va fi de 1,9% anul acesta și va crește la 2,8% anul viitor, depășind ținta băncii centrale de 2,5%. În comparație, România se află într-o poziție diferită, cu o inflație estimată de FMI la 8,2% anul acesta și 4,1% anul viitor. Proiecțiile economice rămân însă sub monitorizare, deoarece evenimente precum noul război dintre SUA și Iran pot provoca noi valuri de scumpire a energiei.
Contextul economic european este marcat de o volatilitate ridicată, unde proiecțiile modelelor de calcul au fost deseori depășite după criza economică declanșată de pandemia de COVID-19. Instabilitatea geopolitică și fluctuațiile prețurilor la carburanți influențează direct stabilitatea monetară a statelor din regiune. În acest cadru, evoluția economiei maghiare a surprins mulți observatori prin capacitatea de a reduce rapid presiunea inflaționistă față de alți parteneri europeni.
