Germania se confruntă cu o amenințare crescândă din partea Rusiei, manifestată prin atacuri hibride și acțiuni de destabilizare care vizează societatea și structurile politice. Sinan Selen, președintele Oficiului pentru Protecția Constituției, a declarat la Berlin că aceste agresiuni nu sunt fenomene temporare, ci reprezintă un atac conceput pe termen lung. Această strategie rusă vizează o redesenare completă a ordinii europice și a rolului Moscovei în politica mondială, afectând nu doar Ucraina, ci și statele baltice sau Polonia.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, subliniază că, deși țara nu se află într-un conflict armat direct, Germania este ținta zilnică a unui război hibrid. Scopul principal al Moscovei nu este o înfrângere militară rapidă, ci subjugarea politică și socială a populației. Totodată, experții în securitate, precum Carlo Masala sau generalul Carsten Breuer, avertizează că Rusia se pregătește pentru un război de amploare, care ar putea include și componente militare convenționale, nu doar atacuri cibernetice.
Evaluările serviciilor de informații și ale Ministerului german al Apărării indică faptul că Rusia ar putea deveni capabilă de un război convențional împotriva NATO până în anul 2029. Industria de armament rusă funcționează la capacitate maximă, iar Moscova intenționează să își extindă armata la 1,5 milioane de soldați. Deși Mark Rutte, secretarul general al NATO, menționează că nu există o amenințare militară directă asupra teritoriului Alianței, riscul de provocări care să scape de sub control rămâne prezent.
Un exemplu concret de agresiune a fost atacul eșuat cu o dronă asupra unor aeronave ucrainene pe aeroportul Leipzig-Halle în august. Expertul Nico Lange a observat că Germania este o țintă principală deoarece este considerată cheia deciziilor europene și un lider în sprijinul acordat Kievului. Serghei Lavrov a respins acuzațiile Berlinului, însă experții precum Stefan Meister avertizează că vor urma probabil atacuri asupra infrastructurii și provocări cu drone, vizând complexul militar-industrial.
În interiorul Germaniei, presiunea politică crește, în special din partea partidului AfD, care solicită oprirea ajutorului pentru Ucraina pentru a direcționa fondurile către alte programe. Tino Chrupalla, liderul AfD, a criticat miliardele de euro investite în acest conflict, mesaj care a avut succes în alegerile regionale recente. În contrast, Roderich Kiesewetter de la CDU susține că securitatea și libertatea sunt condiții esențiale pentru orice investiție socială sau de infrastructură.
Pregătirea militară a Germaniei rămâne o problemă critică, având în vedere deceniile de cultură pacifistă care au limitat reziliența societății. Stefan Meister notează că Germania nu este pregătită nici militar, nici civil, nici psihologic pentru un conflict. În timp ce Bundeswehr trece printr-un proces de modernizare finanțat cu miliarde de euro, dificultățile de recrutare persistă din cauza protestelor împotriva serviciului militar obligatoriu și a unei mentalități care nu este adaptată la realitățile actuale de securitate.
