Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO) se încheie pe 31 octombrie, moment în care funcția va fi preluată de Andrés Ritter. Comisia Europeană a publicat prima evaluare oficială a activității instituției, concluzionând că EPPO este foarte eficientă, oferind o valoare adăugată deosebită în gestionarea anchetelor transfrontaliere. Raportul subliniază consolidarea apărării Uniunii împotriva fraudelor care afectează bugetul european.
Datele statistice din raport indică o expansiune semnificativă a activității de investigație de la începutul operațiunilor. Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în anul 2021 până la 3.602 la sfârșitul anului 2025. O altă evoluție majoră este cea a activelor înghețate, care au urcat de la 147,3 milioane de euro la o valoare de 1,13 miliarde de euro. Această creștere exponențială reflectă volumul de muncă gestionat de birou.
În ciuși de rezultatele operaționale, raportul confirmă dificultățile semnalate repetat de Laura Codruța Kovesi privind resursele insuficiente. Volumul de cazuri depășește estimările inițiale, iar aplicarea neuniformă a regulamentului în cele 22 de state membre participante creează blocaje. Ambiguitățile juridice și nivelurile inegale de sprijin național încetinesc soluționarea dosarelor, forțând unii procurori delegați să gestioneze sarcini mult mai voluminoase decât alți colegi.
Un punct critic identificat de evaluatori este dificultatea de a transforma ordini de înghețare a activelor în confiscări efective. Comisia Europeană solicită dovezi mai concrete privind recuperarea fondurilor care revin efectiv la bugetul UE, menționând că cifrele actuale măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul final. Recuperarea financiară rămâne cel mai slab punct al performanței, necesitând o bază probatorie mult mai solidă pentru a asigura succesul proceselor.
Pentru a remedia aceste lacune, Comisia Europeană a demarat în iulie 2025 o revizuire a întregii arhitecturi antifraudă a UE. Acest proces vizează integrarea mai bună între EPPO, OLAF, Europol și Eurojust, precum și revizuirea Directiva PIF. Obiectivul este de a elimina discrepanțele dintre modul în care statele membre implementează regulamentele și de a asigura un schimb de informații mai fluid între toate organismele de investigație europene.
Parchetul European funcționează ca o structură hibridă, având un colegiu central la Luxemburg și procurori delegați care activează în cadrul sistemelor judiciare naționale. Această organizare permite identificarea unor legături complexe între companii și persoane fizice, pe care serviciile naționale de urmărire penală le-ar putea omite. Această arhitectură este esențială pentru combaterea fraudelor transfrontaliere care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
Tags: [EPPO, Laura Codruța Kovesi, Comisia Europeană, combaterea fraudei, bugetul UE]
