Rusia a adoptat o nouă etapă în strategia sa de război hibrid, concentrându-se pe ținte care au un impact direct asupra liniei frontului. Această schimbare de paradigmă vizează în mod specific producția de armament destinată Ucrainei, conform avertismentului oferit de Josefine Christensen, analistă principală la PET, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Copenhaga pe tema securității interne.
Evoluția tacticii rusești indică o tranziție de la faza de planificare la cea de execuție. Josefine Christensen a subliniat că, în perioada primăverii, s-au observat multe planuri, însă implementarea efectivă a acțiunilor a fost limitată. Totuși, la începutul verii, numărul operațiunilor realizate a crescut semnificativ, demonstrând o creștere a îndrăznealății Moscovei în punerea în aplicare a acestor manevre de sabotaj.
Strategia actuală a Moscovei pare să fie o reacție la ineficiența operațiunilor anterioare. Rusia a constatat că tentativele sale de a lovi un evantai larg de ținte nu au reușit să descurajeze membrii NATO de a continua sprijinul militar pentru Ucraina. Astfel, controlul politic al acestor operațiuni este menținut, dar accentul se mută acum pe lovituri care pot afecta direct capacitatea de furnizare a echipamentelor militare.
Pentru executarea acestor misiuni, Rusia utilizează persoane puțin experimentate, recrutate prin rețele de socializare precum Telegram. Acești executanți, adesea persoane fără domiciliu stabil sau dependente de droguri, sunt angajați pentru câștiguri rapide. Procesul de recrutare începe cu sarcini simple, precum reperarea sau fotografierea unor locații, evoluând ulterior către operațiuni de sabotaj propriu-zise, cu o abordare de tipul „trimite pe altul până reușește”.
În ciuda acestor semnale, Moscova respinge categoric orice implicare în astfel de acțiuni. Ambasada Rusiei la Copenhaga a dezmințit miercuri acuzațiile, acuzând autoritățile daneze de formularea unor afirmații nefondate. Totuși, Josefine Christensen a menționat o listă furnizată de Ministerul rus al Apărării, care include presupuși producători europeni de drone și piese pentru drone, fiind amenințați încă din aprilie ca potențiale ținte militare.
Aceste incidente de sabotaj și spionaj au marcat deja securitatea regională, inclusiv prin perturbarea traficului aerian pe șase aeroporturi daneze, inclusiv la Copenhaga, în contextul unui summit al Uniunii Europene. Spionajul militar danez avertizează că atacurile hibride vor fi cel mai probabil intensificate în următoarele luni, după ce Germania a legat Moscova de o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig în luna august.
