Operațiunile atribuite Rusiei în Europa intră într-o etapă de intensificare, trecând de la atacurile cibernetice la acțiuni fizice și sabotaje. Statele europene se confruntă cu incidente tot mai vizibile, precum utilizarea dronelor cu explozibili sau provocările în apele internaționale, ceea ce ridică întrebări privind pragul de răspuns al NATO. Liderii europeni analizează acum necesitatea unor măsuri de descurajare mai ferme pentru a contracara aceste acțiuni care rămân, de cele mai multe ori, sub pragul unei agresiuni armate convenționale.
Germania a atribuit Moscovei un atac cu drone desfășurat la aeroportul Leipzig/Halle, unde o dronă încărcată cu explozibili a fost identificată în apropierea unui avion cargo ucrainean. Autoritățile germane au indicat existența unor dovezi care sugerează că statul rus a furnizat echipamentele și know-how-ul necesar pentru această operațiune. Un alt incident similar a avut loc în Lituania, la jumătatea lunii septembrie, când avioanele NATO au doborât o dronă care transporta un dispozitiv exploziv după ce aceasta a încălcat spațiul aerian al țării.
În Marea Baltică, tensiunile au crescut după ce, pe 14 septembrie, o fregată rusă a tras două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez. Acesta efectua o misiune de monitorizare în apele internaționale din apropierea coastelor Danemarcei, iar una dintre rachete a trecut la o distanță foarte mică de aparat. Copenhaga a calificat gestul drept inacceptabil și a convocat ambasadorul rus, în timp ce Moscova a susținut că elicopterul danez a avut un comportament provocator.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a observat că amenințările hibride devin din ce în ce mai puțin hibride, menționând incendiile provocate și sabotajele. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris Rusia ca fiind tot mai nechibzuită, subliniind că atacurile cu drone și sabotarea infrastructurii critice pun la încercare capacitatea de determinare a Alianței. Europa utilizează în prezent un regim de sancțiuni care vizează 81 de persoane și 20 de entități pentru activități destabilizatoare.
Analistul britanic de securitate, Edward Lucas, susține că Europa trebuie să transmită Moscovei că anumite acțiuni vor avea consecințe neașteptate, pentru a-i face pe ruși să realizeze că metodele lor au fost detectate. Dilema strategică rămâne evitarea unei escaladări directe în timp ce se încearcă descurajarea sabotajelor. Statele europene trebuie să determine momentul în care un incident devine suficient de grav pentru a justifica o ripostă, având în vedere că multe dintre aceste operațiuni sunt concepute să rămână în zona gri a conflictului.
Aceste acțiuni de sabotaj și presiuni hibride au cunoscut o creștere semnificativă a frecvenței după invazia Rusiei pe scară largă asupra Ucrainei din februarie 2022. Uniunea Europeană și NATO au început consolidarea măsurilor de reziliență pentru infrastructura civilă, rețelele energetice și serviciile de comunicații esențiale, pe măsură ce riscul de perturbare a stabilității regionale crește constant în contextul geopolitic actual.
