Raportul „Starea globală a democrației”, publicat de Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală, evidențiază o scădere alarmantă a indicatorilor democratici la nivel global. Analiza, care include date din 174 de țări, monitorizează performanța instituțională începând cu anul 1975. În acest context, indicatori precum independența justiției, libertatea presei și accesul la justiție au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimele trei decenii, semnalând o tendință de regres care afectează stabilitatea politică internațională.
Situația din Statele Unite este descrisă ca fiind deosebit de critică, indicatorii democrației americani atingând cele mai scăzute praguri din ultimii 50 de ani. Autorii raportului avertizează că statul de drept este subminat semnificativ de acțiunile și amenințările venite din administrația Trump. Președintele Donald Trump este acuzat că a concentrat rapid puterea în ramura executivă pentru a promova obiective personale și pentru a exercita represalii împotriva celor percepuți ca fiind dușmani ai sistemului.
Evoluția politică din SUA a creat un spațiu restrâns pentru controlul instituțional al puterii și pentru exprimarea publică. Această dinamică a dus la subminarea statului de drept atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, punând sub presiune alianțele de lungă durată și cooperarea multilaterală. În acest cadru, rezistența instituțională devine tot mai dificilă, procesul de consolidare a puterii în ramura executivă afectând direct echilibrul de puteri stabilit de decenii.
La nivel global, regresul democratic este o tendință persistentă, anul 2025 fiind al 11-lea an în care numărul țărilor cu regres a depășit numărul celor cu progrese. Statul de drept a fost identificat ca fiind cel mai slab aspect al democrației în 2025, cu 71 de țări, adică 41% din cele evaluate, având performanțe slabe. De asemenea, 29 de țări au înregistrat tendințe negative, evidențiind o deteriorare rapidă a structurilor democratice de bază.
Secretarul general al institutului subliniază că există o legătură directă între degradarea calității democrației și creșterea riscului de conflict. Investiția în democrație ar trebui să fie elementul central în strategiile de securitate ale oricărei națiuni. Această observație este susținută de datele programului Uppsala Conflict Data, care indică faptul că anul 2025 a înregistrat cele mai violente conflicte, inclusiv cele mai multe conflicte interstatale, din baza de date care datează din 1946.
Eroziunea democrației și a statului de drept are consecințe directe asupra securității globale, afectând capacitatea statelor de a gestiona riscurile geopolitice. În timp ce procesele de elaborare a politicilor și dezbaterea publică nu recunosc în mod explicit legătura dintre scăderea calității democrației și intensificarea conflictelor, datele de la Uppsala Conflict Data confirmă o creștere a violenței la nivel de stat. Această realitate impune o reevaluare a modului în care securitatea națională este definită în fața instabilității politice.
