Uniunea Europeană traversează o perioadă de vulnerabilitate strategică, pierzând teren în raport cu Statele Unite și China din cauza lipsei unei viziuni clare asupra securității. Expertul în negocieri internaționale Gabriela Ciot avertizează că erorile de implementare ale politicilor economice și de mediu afectează direct industria și stabilitatea socială. Această situație creează un ecart tehnologic și economic care pune în pericol conceptul de autonomie strategică europeană.
Lipsa unei arhitecturi de securitate concrete reprezintă o problemă majoră în discursul liderilor europeni. Gabriela Ciot subliniază că autonomia strategică nu trebuie să fie o alternativă la NATO, ci o componentă complementară. Deși s-au menționat instrumente precum European Security Council sau protocoale de urgență, a fost lipsită o viziune explicită asupra modului în care Uniunea își poate proiecta puterea. Această absență de direcție este critică în contextul avansului tehnologic global.
În domeniul tehnologiei și al inteligenței artificiale, Uniunea Europeană rămâne semnificativ în urma marilor puteri. Bruxelles-ul este recunoscut ca o putere normativă prin reglementări, însă viteză de adaptare este mult mai mică decât la nivelul SUA sau China. Această discrepanță este accentuată de costurile energetice, care în Europa sunt de până la patru ori mai mari decât în alte regiuni. Centrele de date, esențiale pentru inteligența artificială, sunt extrem de energofage, ceea ce penalizează competitivitatea europeană.
Implementarea Pactului Verde a generat un cerc vicios care afectează industria și stabilitatea politică. Gabriela Ciot explică faptul că Green Deal a fost tratat ca o temă de mediu, ignorând viziunea economică și particularitățile statelor membre. În Germania, colosii auto precum Volkswagen se confruntă cu ofensiva chineză, iar decăderea industrială alimentează votul pentru partide precum AfD. Politicile verzi au fost percepute ca un model de dezvoltare neadaptat realităților economice locale.
În România, politicile de mediu au dus la creșteri ale prețurilor la energie și la o suprareglementare care a afectat cetățenii. Gabriela Ciot menționează că, deși România are un mix energetic bun, există blocaje la nivelul hidrocentralelor și lipsa capacităților de stocare pentru energia solară și eoliană. Această incapacitate de implementare strategică a creat frustrări sociale, oferind oportunități partidelor populiste și extremiste să capitalizeze pe nemulțumirea populației.
Erorile de implementare ale reglementărilor europene au avut un impact direct asupra percepției cetățenilor față de instituțiile de la Bruxelles. În state precum Italia sau Germania, discursurile partidelor de extremă dreaptă au vizat direct politicile climatice și costul vieții. Această distanță dintre intențiile politice și realitatea economică a cetățeanului de rând reprezintă un risc major pentru coeziunea politică a Uniunii Europene în perioada următoare.
