Activitatea din sectorul privat german a cunoscut în septembrie cea mai rapidă creștere din ultimul an, semnalând o ieșire de la perioada de stagnare. Indicatorul S&P Global Flash Composite PMI a urcat de la 51,8 puncte în august la 53,8 puncte în septembrie, un rezultat considerat excepțional de către analiști. Această evoluție vine într-un moment în care serviciile au cunoscut o extindere neașteptată după cinci luni consecutive de contracție economică.
Această redresare este relevantă pentru România, deoarece Germania reprezintă o destinație majoră pentru produsele românești. Anul trecut, aproximativ 20% din totalul exporturilor României au fost direcționate către Germania. Îmbunătățirea perspectivelor de creștere ale economiei germane este văzută ca un factor pozitiv pentru fabricile din România, având în vedere că importurile Germaniei din întreaga lume au crescut cu peste 4% în primele șapte luni ale anului curent.
Deși există semne de optimisme, companiile germane se confruntă încă cu presiuni inflaționiste persistente. Acestea sunt alimentate de costurile ridicate ale energiei și de prețurile mari ale carburanților. De asemenea, impulsul economic a fost afectat în trimestrul trei de secarea Rinului și de scumpirea energiei, fenomen accentuat de contextul războiului din Iran. În ciuda acestor obstacole, exporturile au reprezentat un punct forte, crescând cu 2% în al doilea trimestru față de perioada precedentă.
Spațiul fiscal german pare să permită acum implementarea unor măsuri de stimulare pentru a depăși provocările economice. După ce presiunea de pe „frâna datoriei” a fost redusă pentru a permite creșterea cheltuielilor cu apărarea și infrastructura în 2025, prognozele au devenit mai optimiste. Goldman Sachs estimează că PIB-ul va avansa cu aproximativ 1% în acest an, urmând ca ritmul de creștere să accelereze la 1,3% până în anul 2028.
Există însă și avertismente privind stabilitatea acestui proces de recuperare. Institutul Economic German (IW) a triplat la 1,2% proiecția de creștere pentru 2026, dar a avertizat că costurile cu energia și investițiile private slabe pot frâna impulsul economic. De asemenea, performanța deficitară a unor piloni industriali, precum Volkswagen, care urmează un plan de restructurare care afectează zeci de mii de locuri de muncă, rămâne un factor de risc pentru sentimentul general al economiei.
Contextul economic european este marcat de o tranziție către securizarea infrastructurii și a apărării. În România, acest proces de modernizare este susținut și de investiții în stocarea energiei, precum proiectul de 120 MWh din județul Alba. Această evoluție a infrastructurii energetice este esențială pentru stabilitatea regională, în contextul în care marile economii europene, precum Germania, își reconfigurează prioritățile de cheltuieli publice pentru a asigura reziliența economică.
