Economia Chinei a înregistrat o creștere de 4,5% în perioada iulie-septembrie 2026, depășind estimările analiștilor de 4,4%. Această evoluție, raportată de Financial Times, indică o accelerare față de trimestrul al doilea, când creșterea fusese de 4,3%. În primele nouă luni ale anului, indicatorul de creștere economică a atins 4,6%, menținând țara pe traiectoria necesară pentru a atinge obiectivul oficial de 4,5-5% stabilit pentru întregul an.
Principalul motor al acestei performanțe este comerțul exterior, susținut de boomul inteligenței artificiale. În luna septembrie, exporturile au crescut cu 36,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, calculate în dolari. Această creștere este alimentată de cererea globală pentru semiconductori, echipamente de procesare a datelor și alte produse tehnologice de înaltă calitate, pe măsură ce marile companii investesc masiv în infrastructura AI. Producția industrială a urcat cu 5,5% în septembrie, depășind nivelul de 5,2% înregistrat în august.
În contrast cu succesul sectorului tehnologic, economia chineză prezintă semne clare de fragmentare internă. Consumul populației rămâne slab, vânzările cu amănuntul crescând cu doar 1,1% în septembrie. Totodată, investițiile în active fixe au scăzut cu 7,2% în primele nouă luni ale anului. Această situație reflectă o dependență accentuată de piețele externe, deoarece producția industrială nu este absorbită suficient de cererea internă, care nu reușește să țină pasul cu ritmul exporturilor.
Sectorul imobiliar continuă să fie o sursă majoră de instabilitate pentru a doua economie a lumii. Investițiile dezvoltatorilor imobiliari s-au redus cu 20,6% în perioada ianuarie-septembrie, afectând direct averea gospodăriilor. Această criză prelungită a pieței locuințelor erodează încrederea consumatorilor, determinând populația să economisească mai mult și să limiteze cheltuielile. Astfel, China funcționează la două viteze: o industrie de export performantă și o piață internă marcată de reticența consumatorilor de a cheltui.
Excedentul comercial a ajuns la aproximativ 938 de miliarde de dolari în primele nouă luni, Beijingul având potențialul de a depăși recordul de 1.200 de miliarde de dolari din anul trecut. Această dinamică generează tensiuni cu partenerii comerciali, în special cu Uniunea Europeană. Deși în octombrie s-a ajuns la un acord privind limitarea importurilor de automobile hibride chinezești, autoritățile europene analizează în continuare noi măsuri de protecție pentru a contracara concurența produselor chinezești cu prețuri reduse.
Problemele structurale rămân o provocare majoră pentru stabilitatea pe termen lung. Mao Shengyong, director adjunct al Biroului Național de Statistică, a avertizat că cererea internă este insuficientă și că este necesară consolidarea bazelor unei redresări durabile. Deși performanța trimestrului al treilea menține țintele anuale, transformarea succesului comercial într-o redresare care să beneficieze consumul populației rămâne obiectivul principal al autorităților chineze în fața acestor dezechilibre.
Contextul economic chinez actual este marcat de o schimbare în comportamentul demografic, unde tinerii au început să economisească cu 13 ani mai devreme decât părinții lor. Totuși, în ciuda acestui grad ridicat de economisire, peste jumătate dintre tineri nu își mai permit să achiziționeze bunuri majore, precum o casă sau o mașină, ceea ce alimentează slăbiciunea consumului intern menționată în datele recente.
