Statele membre Germania, Franța și Spania prezintă viziuni contradictorii privind implementarea principiului „Made in Europe”, o componentă centrală a proiectului Industrial Accelerator Act. Această inițiativă a Comisiei Europene urmărește direcționarea unei părți mai mari din fondurile publice către companiile europene în cadrul contractelor de achiziții. Obiectivul principal este consolidarea sectoarelor strategice, precum industria verde, industria auto și sectoarele mari consumatoare de energie, pentru a asigura o concurență echilibrată cu producătorii din China.
Germania susține o abordare extinsă, apropiată de propunerea inițială a Comisiei Europene, care ar putea include aproximativ 80 de state. Berlinul argumentează că sistemul ar trebui să integreze partenerii comerciali care au acorduri de liber schimb sau uniuni vamale cu UE. Guvernul german subliniază că „Germania respinge protecționismul și discriminarea”, insistând pe respectarea obligațiilor juridice și oferind posibilitatea includerii unor țări din afara blocului dacă acestea oferă condiții echivalente companiilor europene.
Spania propune un model structurat pe trei niveluri de preferință pentru a crește eficiența și acceptabilitatea politică a sistemului. Primul nivel ar favoriza cele 27 de state membre UE, al doilea ar include Spațiul Economic European și partenerii de încredere, iar al treilea ar cuprinde statele cu acorduri de achiziții publice sau uniuni vamale. Această metodă, bazată pe evaluarea nivelului de risc, ar trebui să permită o aplicare mai detaliată a beneficiilor în cadrul proiectelor de infrastructură sau energie.
Franța adoptă o poziție mai restrictivă, punând accent pe locul unde are loc procesul de producție. Ministrul francez al Industriei, Sébastien Martin, a declarat că, deși Europa rămâne deschisă partenerilor, banii publici trebuie să susțină producția realizată în Europa. Conform lui Martin, produsele pot avea o parte din valoarea adăugată provenită din alte regiuni, însă eligibilitatea pentru sprijinul public va depinde de faptul că activitatea de producție are loc pe teritoriul european.
Negocierile sunt coordonate de Irlanda, care încearcă să găsească un compromis între guvernele membre până la sfârșitul anului. Dublinul va organiza o discuție pe 7 octombrie, urmând să prezinte o nouă propunere de soluție până la jumătatea lunii, cu scopul de a obține un acord în noiembrie. Tensiunile sunt vizibile și în Parlamentul European, unde chiar și în cadrul Partidului Popular European există poziții divergente între eurodeputații germani și cei spanioli.
Procesul legislativ pentru Industrial Accelerator Act necesită aprobarea atât din partea statelor membre, cât și din cea a Parlamentului European. Calendarul de implementare este deja afectat de aceste neînțelegeri, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea Comisiei Europene de a finaliza acordul până la finalul anului curent. În acest context, evenimentul de la Bruxelles de pe 7 octombrie reprezintă un punct critic pentru stabilirea direcției viitoare a achizițiilor publice în Uniunea Europeană.
