Diplomația europeană s-a desfășurat la Dublin, joi, 12 noiembrie, într-un context marcat de divizii privind modul în care Europa va participa la viitoarele negocieri de pace pentru Ucraina. În timp ce la Convention Centre liderii continentului discutau despre securitate, energie și amenințări hibride, la aerodoportul Casement, Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Aceștia din urmă au transmis rezultatele contactelor purtate cu Vladimir Putin după discuțiile de la Abu Dhabi.
Reuniunea Comunității Politice Europene, găzduită de Micheál Martin și coprezidată de António Costa, a evidențiat tensiunea dintre dorința de influență a Europei și realitatea puterii de negociere. Deși formatul permite discuții cu parteneri din afara UE, precum premierul canadian Mark Carney, unii diplomați au criticat numărul mare de întâlniri care produc puține rezultate concrete. Există, de asemenea, rezerve privind propunerea Ursulei von der Leyen de a crea un Consiliu European de Securitate, fiind considerată o structură suplimentară într-un calendar deja aglomerat.
În cadrul sesiunilor tematice, grupurile de lucru au abordat securitatea energetică și digitală, sub coordonarea unor lideri precum Guy Parmelin și Kristen Michal. Un grup dedicat apărării a fost coprezidat de Emmanuel Macron și Maia Sandu, discutând despre protecția alegerilor și amenințările cibernetice. În acest context, secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a subliniat necesitatea ca reînarmarea Europei să fie însoțită obligatoriu de apărarea democrației și a statului de drept pe întregul continent.
Disputa privind reprezentarea Uniunii la masa negocierilor a inclus nume precum Kaja Kallas și António Costa. Deși Kallas și-a propus să acționeze ca emisar, formatul final ales de lideri va fi cel bazat pe instituțiile UE și pe grupul E5, care include Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie. Germania a jucat un rol decisiv în această alegere, cancelarul Friedrich Merz susținând eficiența formatului E3, format format din Franța, Germania și Regatul Unit, refuzând ideea unui emisar unic care să ignore rolul marilor puteri.
Emisarii americani, Witkoff și Kushner, au oferit perspective diferite, menționând că Rusia și Ucraina au acceptat extinderea negocierilor către partenerii europeni. Totuși, Ivo Daalder a contestat această interpretare, argumentând că Europa ar fi trebuit să fie implicată de la început și că declarațiile Kremlinului nu confirmă o concesie reală. Problema rămâne însă modul în care vor fi oferite garanțiile de securitate și cine va verifica respectarea unei eventuale încetări a focului în zona de conflict.
Pentru securitatea regională, aceste discuții sunt esențiale, având în vedere contextul geopolitic tensionat în care marile puteri nucleare, precum Rusia, SUA și China, își gestionează interesele. În acest climat, stabilitatea flancului estic și protecția infrastructurii critice devin priorități directe pentru statele membre, inclusiv pentru România, care trebuie să monitorizeze garanțiile de securitate și libertatea navigației în Marea Neagră.
