Un studiu de amploare, intitulat „Dicționarul etnografic al războiului”, dezvăluie realitatea dură a militarilor ruși implicați în conflictul din Ucraina. Cercetarea, realizată de antropoloaga Alexandra Arhipova și psihologul Iuri Lapșin, se bazează pe analiza a aproape 7.000 de mesaje schimbate în 2025 între soldați și rudele acestora. Documentele descriu o realitate marcată de abuzuri, corupție și o tratare a militarilor ca pe simple resurse utilizabile în cadrul operațiunii militare.
Analiza a fost posibilă în urma unei scurgeri de date de pe o platformă digitală utilizată pentru sesizări adresate comisarului pentru drepturile omului din Rusia în perioada aprilie–septembrie 2025. Aproape trei sferturi din sesizările analizate aveau legătură directă cu războiul. Cercetătorii au identificat aproape 80 de termeni de argou modern, precum „200” pentru un militar ucis sau „ptichka” pentru o dronă, termeni care reflectă un jargon militar și de închisori.
Documentele descriu un sistem în care corupția este o metodă de supraviețuire. Termenul „otkup” este folosit pentru a descrie mitele plătite pentru a evita atacuri, a obține permisiuni sau acces la îngrijiri medicale. În plus, se menționează cazuri în care soldații sunt lipsiți de bani sau de cardurile pentru rații, iar plățile ajung în conturile comandanților. Această economie a războiului transformă soldatul într-o resursă de tip „carne”, lipsită de demnitate.
Problemele logistice și juridice afectează direct familiile militarilor. Multe mesaje se concentrează pe dificultățile de a obține indemnizațiile de luptă sau despăgubirile în cazul morții sau rănirii. De asemenea, trupelor uciși rămân adesea pe câmpul de luptă fără o procedură clară de recuperare, iar mulți militari sunt înregistrați drept dezertori pentru a bloca plata despăgubirilor. Prizorii sunt tratați ca un simplu „fond de schimb”, fiind eliberați doar când situația justifică acest lucru.
Limbajul utilizat de militari și de familiile lor reflectă o transformare profundă a societății ruse. Termenii militari au început să fie utilizați în conversațiile de zi cu zi, indicând faptul că războiul afectează întregul vocabular cotidian. Autorii studiului subliniază că acest argou nu este doar un mecanism de adaptare la stres, ci și o reflectare a faptului că autoritățile tratează soldații ca pe niște entități dispozabile și dezumanizate.
Contextul geopolitic actual este marcat de o realitate paralelă în care liderul de la Kremlin insistă că operațiunea militară specială progresează, în timp ce victoriile sunt contestate. Această abordare oficială, menită să prezinte conflictul într-o lumină controlată, este contrazisă de datele din acest studiu, care arată un sistem bazat pe un jargon al logisticii morții și pe o gestionare brutală a resurselor umane în cadrul armatei ruse.
