Agenția de rating Standard & Poor’s va emite vineri, 2 octombrie, după închiderea piețelor, o decizie critică privind ratingul suveran al României. Această evaluare va determina dacă țara rămâne în categoria recomandată investițiilor, la nivelul BBB-, sau dacă este retrogradată în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Momentul este unul de maximă importanță pentru finanțele publice, având loc într-un context marcat de instabilitate politică și de încetinirea ritmului de creștere economică.
O eventuală scădere a calificativului ar putea avea consecințe directe asupra stabilității economice, prin restrângerea bazei de investitori eligibili pentru titlurile de stat românești. Această evoluție ar pune o presiune suplimentară asupra dobânzilor la care statul se împrumută, afectând ulterior companiile și populația. În prezent, România se situează la limita inferioară a categoriei investment grade, un statut care este susținut și de celelalte două mari agenții de rating, Fitch și Moody’s.
Analistii de la Erste consideră că scenariul principal este menținerea ratingului actual, însă avertizează că riscul unei retrogradări este semnificativ. S&P ar putea opta pentru o perioadă de așteptare în scopul evaluării evoluției politice și a modului în care va fi structurat bugetul pentru anul 2027. Agenția a subliniat anterior că incapacitatea de a continua consolidarea fiscală sau prelungirea blocajului politic ar putea pune în pericol calificativul României.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că România deține argumente solide pentru menținerea ratingului, bazate pe reducerea deficitului bugetar. Acesta a menționat că deficitul de cash de 6,2% din PIB și cel ESA de 6% din PIB sunt ținte realizabile. Deși a recunoscut că instabilitatea politică reprezintă un punct vulnerabil, Alexandru Nazare a declarat că au existat discuții intensive cu Standard & Poor’s și că execuția bugetară rămâne un argument de încredere.
Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat, în cadrul unei întâlniri cu delegația S&P, că deficitul bugetar a scăzut cu peste 28 de miliarde de lei în primele șapte luni din 2026 față de perioada precedentă. Autoritățile insistă pe necesitatea reformelor, a restructurării companiilor de stat și a prioritizării cheltuielilor publice pentru a asigura ajustarea bugetară. Totodată, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a urcat la aproximativ 7,6%, reflectând incertitudinea pieței.
Evaluarea riscului de creditare este un proces continuu care influențează accesul statelor la capital pe piețele internaționale. În cazul României, agențiile de rating monitorizează capacitatea de rambursare a datoriilor și respectarea traiectoriei de consolidare fiscală. O schimbare a direcției de cheltuieli fără acoperente poate declanșa rapid o reevaluare negativă a profilului de risc al țării, afectând costurile de finanțare pe termen lung.
