O analiză realizată de BCE relevă faptul că Uniunea Europeană ar putea reduce cu aproximativ o treime diferența de productivitate față de Statele Unite dacă ar adopta o distribuție a companiilor mari și mici similară cu cea americană. Această evaluare contrafactuală nu presupune o creștere automată a eficienței, ci subliniază impactul structurii economice asupra performanței generale. În prezent, angajații din UE generează cu aproximativ 20% mai puțină producție pe oră decât cei din SUA, o evoluție negativă față de anul 1995.
Diferențele de scară sunt evidente în modul în care forța de muncă este distribuită între diverse categorii de firme. În Uniunea Europeană, 36% dintre angajați lucrează în companii cu cel puțin 250 de persoane, în timp ce în SUA acest procent este de 41%. În schimb, companiile cu între 1 și 9 angajați concentrează 30% din ocuparea forței de muncă în UE, comparativ cu doar 21% în SUA. Această prezență masivă a firmelor mici limitează potențialul de creștere economică.
Dimensiunea unei companii influențează direct valoarea adăugată de fiecare angajat. Datele analizate de banca centrală arată că firmele cu peste 250 de angajați generează o valoare adăugată anuală de aproximativ 86.800 de euro per persoană. Pentru companiile care au sub 10 salariați, această valoare este mai mică de jumătate. BCE consideră că o structură cu firme mai mari ar permite investiții mai ușor în tehnologie, cercetare, dezvoltare și automatizare, elemente esențiale pentru competitivitatea globală.
Fragmentarea pieței europene reprezintă un obstacol major în calea extinderii companiilor. Companiile care doresc să crească se lovesc de diferențe de legislație, fiscalitate și reglementări administrative între statele membre. Pe lângă barierele juridice, accesul la capital este problematic, deoarece piața europeană de capital de risc este mult mai mică decât cea americană. Această lipsă de finanțare devine critică în etapele târzii de dezvoltare, când firmele au nevoie de resurse pentru a scala operațiunile.
Pentru a combate aceste deficiențe, se discută implementarea proiectului „EU Inc.”, o formă juridică opțională la nivelul întregii Uniuni. Acest mecanism ar permite companiilor să opereze transfrontalier pe baza unui singur set de reguli, evitând diversitatea sistemelor naționale. Modelul este inspirat de experiența americană, precum rolul statului Delaware în înregistrarea firmelor. BCE susține că o astfel de consolidare a pieței unice ar favoriza inovarea și ar ajuta firmele europene să devină jucători globali.
Evoluția productivității în Europa este strâns legată de capacitatea companiilor de a absorbi costuri ridicate de energie și de a naviga într-un cadru reglementat strict. În timp ce Statele Unite concentrează investițiile în sectoare digitale și inteligență artificială, Europa se confruntă cu o lipsă de personal calificat și cu incertitudine economică. Integrarea pieței și accesul la capital rămân piloni strategici pentru a transforma baza industrială europeană în companii de dimensiune globală.
