Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat în cadrul Forumului Cultural Internațional de la Sankt Petersburg că Ucraina solicită un armistițiu aerian din cauza vulnerabilității sistemelor sale de apărare. Conform afirmațiilor sale, noile generații de drone dezvoltate de Rusia, numite „Geran-uri moderne”, ar fi extrem de dificil de interceptat. Vladimir Putin a susținut că aceste dispozitive funcționează ca niște mici rachete, fiind capabile să evite mecanismele actuale de protecție ale armatei ucrainene.
Această nouă tehnologie reprezintă o evoluție a modelelor anterioare, precum Geran-2, care utilizau motoare cu piston. În timp ce dronele vechi deveniseră mai puțin eficiente în fața rețelei de apărare bazate pe senzori optici și radare, Rusia a trecut la producția în masă a unor variante dotate cu motoare turboreactoare chinezești. Modelele precum Geran-3, Geran-4 sau Geran-5, alături de rachetele S8000 „Banderol” și Dan-T, oferă viteze și raze de acțiune superioare, putând atinge ținte la distanțe mari.
Deși noile drone rusești sunt mai periculoase, ele pierd avantajul principal al modelelor precedente, respectiv costul redus de producție. O dronă de tip Geran-5 costă peste 100.000 de dolari, o sumă de peste două ori mai mare decât modelele cu motoare cu piston. Totuși, aceste arme rămân mai ieftine comparativ cu rachetele de croazieră convenționale. Rusia utilizează aceste tehnologii pentru a asigura atacuri asupra infrastructurii, având capacitatea de a încălca spațiul aerian al Republicii Moldova sau al României.
Ucraina încearcă să răspundă acestei amenințări prin testarea propriilor drone interceptoare cu reacție, însă procesul este limitat de resurse. Dezvoltarea acestor sistii de apărare necesită investiții de sute de milioane sau chiar miliarde de dolari anual. Pe lângă necesitatea de a moderniza infrastructura existentă, Kievul trebuie să asigure un număr suficient de mare de interceptoare pentru fiecare țintă identificată. Această competiție tehnologică pune o presiune imensă pe capacitățile de producție și pe bugetele militare ale ambelor părți.
Impactul financiar asupra Ucrainei este semnificativ, având în vedere deficitul bugetar militar pentru 2026 estimat la 27 de miliarde de dolari. Cheltuielile militare planificate pentru 2027 se ridică la 175 de miliarde de dolari, o sumă care reprezintă aproximativ 78% din PIB-ul țării. În paralel, Rusia a înregistrat o creștere de 30% a cheltuielilor militare în prima jumătate a anului 2026, ajungând la aproximativ 250 de miliarde de dolari pe an. Autoritățile ruse plănuiesc majorări de taxe pentru a susține acest nivel de cheltuieli.
Această cursă tehnologică între Rusia și Ucraina marchează o perioadă de epuizare financiară reciprocă. Deși noile drone cu reacție schimbă dinamica atacurilor, ele nu au produs încă o schimbare radicală în echilibrul de forțe de pe câmpul de luptă. Ambele state sunt obligate să investească masiv în dezvoltarea de noi sisteme, ceea ce amplifică dependența de sprijinul extern, în special în cazul Ucrainei, și forțează o reevaluare constantă a strategiilor de apărare aeriană și de atac.