Premierul ungar Péter Magyar a adresat critici directe către România și Franța în cadrul unui discurs susținut în fața Parlamentului de la Budapesta. Acesta a utilizat aceste țări ca exemple pentru a explica necesitatea unei reduceri urgente a cheltuielilor și a unei lupte intense împotriva corupției în Ungaria. Magyar a subliniat că situația din aceste state ilustrează riscurile la care se expun guvernele care nu reușesc să controleze furtul și cheltuielile excesive pe parcursul mai multor ani.
Declarația premierului ungar vine într-un context în care România se confruntă cu dificultăți majore în stabilizarea situației bugetare, după o perioadă de instabilitate politică. Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, România înregistrează unele dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Prognoza Comisiei Europene indică faptul că deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 6,2% din PIB în acest an, după ce în 2025 acesta a fost de 7,9%, iar în 2024 a atins 9,3%.
Planul propus de Péter Magyar pentru Ungaria vizează o reducere semnificativă a deficitului de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Această strategie include, în mod simultan, introducerea unor noi cheltuieli sociale de peste 2.000 de miliarde de forinți, ceea ce reprezintă circa 6,2 miliarde de dolari. Bugetul pentru anul 2027 prevede majorări ale pensiilor de 449 de miliarde de forinți și creșteri salariale în sectorul public de 677 de miliarde de forinți.
Pentru a finanța aceste măsuri, guvernul de la Budapesta propune un impozit pe avere și majorarea taxelor pentru companiile energetice. De asemenea, se prevede creșterea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru companiile care au cifre de afaceri anuale de peste 500 de milioane de euro. Magyar susține că eliminarea cheltuielilor electorale și reducerea corupției ar putea genera economii echivalente cu 1,5% din PIB, contribuind la îmbunătățirea balanței fiscale.
Obiectivul principal al acestor reforme este pregătirea Ungariei pentru adoptarea monedei euro, cu o țintă de coborâre a deficitului sub pragul european de 3% din PIB până în 2030. Analiștii estimează că aderarea la zona euro ar putea deveni posibilă în perioada 2032 sau 2033. Deși anunțul a determinat o apreciere a forintului în raport cu euro, piețele financiare rămân prudente cu privire la capacitatea guvernului de a implementa aceste promisiuni bugetare.
Situația fiscală a României rămâne sub observația instituțiilor europene, având în vedere că prognozele pentru 2027 indică un deficit de 5,8% din PIB. Această cifră depășește semnificativ pragul de 3% stabilit de regulile fiscale europene. Gestionarea deficitului este un element critic pentru stabilitatea economică regională și pentru respectarea normelor de convergență impuse de Uniunea Europeană pentru statele membre.
