Ursula von der Leyen a transmis un mesaj privind rolul inteligenței artificiale în cadrul discursului despre Starea Uniunii Europene. Președinta Comisiei Europene susține că, deși tehnologia poate crește productivitatea și calitatea vieții, dezvoltarea modelelor de ultimă generație implică riscuri majore. Obiectivul central este ca controlul să rămână în mâinile oamenilor, asigurând o utilizare responsabilă a instrumentelor digitale în societate.
Dezvoltarea inteligenței artificiale este considerată o temă vitală pentru competitivitatea economică, dar și pentru securitate, educație și piața muncii. Ursula von der Leyen a menționat că directorii executivi din companii avansate sugerează necesitatea încetinirii ritmului de dezvoltare a modelelor care se autoîmbunătățesc. Această abordare vizează menținerea unui echilibru între evoluția tehnologică și capacitatea de control a autorităților asupra proceselor de dezvoltare.
Uniunea Europeană intenționează să intensifice cooperarea internațională cu state precum Canada și Regatul Unit pentru securitatea inteligenței artificiale. Eforturile se vor concentra pe evaluarea și verificarea modelelor, precum și pe mecanisme de avertizare timpurie. În paralel, Comisia Europeană va invita laboratoarele de dezvoltare a modelelor AI la discuții pentru a menține un ritm controlat al progresului tehnologic și pentru a dezvolta capacități proprii de calcul.
Impactul tehnologiei asupra pieței muncii rămâne un subiect de preocupare, deoarece beneficiile nu sunt distribuite în mod egal între generații și regiuni. Ursula von der Leyen a subliniat că IA poate automatiza sarcinile repetitive, dar decizia finală trebuie să aparțină omului. Președinta a folosit exemplul medicinei, afirmând că, deși un medic poate folosi IA pentru diagnostic, acesta nu trebuie să fie înlocuit de un robot.
În ceea ce privește educația, tehnologia trebuie să servească drept instrument de dezvoltare a competențelor, nu să înlocuiască gândirea critică. Întrebarea centrală în spațiul european este modul în care IA poate fi integrată în procesul de învățare fără a compromite evaluarea umană. Scopul este ca inteligența artificială să sprijine decizia umană și să ofere șanse echitabile lucrătorilor în contextul transformărilor tehnologice.
Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă este deja prezentă în rândul tinerilor, inclusiv în România. Datele arată că 66% dintre adolescenții români de 15-16 ani folosesc aceste tehnologii pentru sarcini școlare, cum ar fi scrierea de eseuri. În total, 82% dintre copiii de 10-16 ani din România au utilizat inteligența artificială generativă cel puțin o dată în ultima lună, conform cercetărilor analizate.
