Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit duminică, 13 septembrie, cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, la Rovaniemi, în cadrul Summitului European pentru Arctica. Discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare, bugetul UE și parcursul european al Republicii Moldova. În ciuda acestui dialog, liderul român nu a abordat problema prezenței trupelor germane pe teritoriul țării, o temă care nu a mai fost discutată oficial de la vizita lui Marian Ciolacu în Germania, în 2023.
În cadrul acelei vizite din 2023, fostul premier Marian Ciolacu solicitase explicit prezența trupelor germane permanente în România, sperând într-un decizional rapid al cancelarului Olaf Scholz. Totuși, Germania a refuzat această propunere, un fapt ce a marcat limitele angajamentului strategic german. În prezent, România direcționează peste o treime din contractele SAFE către gigantul german Rheinmetall, prin contracte de miliarde de euro acordate fără licitație, fapt care a generat controverse și o lipsă de explicații din partea autorităților.
Analistul Ștefan Popescu susține că România nu și-a construit o valoare de întrebuințare prin prisma regiunii în care se află, ceea ce explică de ce Germania nu oferă o prezență militară permanentă. Germania și Olanda au însă planuri clare pentru regiunea Mării Baltice, urmând să înființeze un centru special pentru apărarea acestor state. Acest nou comandament tactic, denumit 1GNC, ar trebui să poată coordona până la 50.000 de militari, fiind destinat consolidării capacității de reacție a NATO.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu subliniază că România nu a reușit să utilizeze argumentele de care dispune pentru a negocia mai bine cu partenerii strategici. El menționează că nu s-au luat inițiative concrete pentru combaterea dronelor prin relații bilaterale cu Franța, Germania sau Turcia, deși aceste state au interese economice în țară. În prezent, pe teritoriul României se află mai puțin de 4.000 de militari aliați, un număr inferior comparativ cu alte țare precum Lituania.
Lipsa de capacitate de negociere a liderilor români este evidențiată și prin faptul că nu s-au abordat teme de securitate precum detectarea dronelor sub 100 de metri. Ștefan Popescu a observat că interesul german este limitat de viziunea strategică și capacitățile de reîncetire militară, care sunt proiectate până în 2039. O politică externă mai serioasă, care să nu se limiteze la imaginea publică, ar putea schimba dinamica actuală a relațiilor cu Berlinul.
În contextul actual, România se confruntă cu provocări de securitate crescute, fiind vizată de incidente legate de drone care intră în spațiul aerian. Această situație evidențiază necesitatea unei strategii de integrare a intereselor economice cu cele de securitate națională. În timp ce Germania își concentrează resursele pe flancul nordic și în zona Mării Baltice, România trebuie să își îmbunătățească capacitatea de a atrage parteneri militari de tip grup de luptă.
