Comitetul consultativ al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale al Consiliului Europei a emis un avertisment privind evoluția negativă a drepturilor comunităților minoritare. Într-un raport de activitate care sintetizează monitorizarea statelor participante, experții semnalează o creștere a ostilității față de minoritățile naționale în ultimii doi ani. Documentul evidențiază o retorică polarizantă și o slăbire a garanțiilor democratice care pun în pericol progresele realizate anterior în protecția acestor grupuri sociale.
Raportul, care acoperă perioada 1 iunie 2024 – 31 mai 2026, identifică o tendință alarmantă privind utilizarea politică a relațiilor interetnice. Tensiunile geopolitice actuale și slăbirea cooperării multilaterale permit instrumentalizarea drepturilor minorităților în cadrul conflictelor dintre state. Discursurile despre identitate sunt utilizate tot mai des ca instrumente de polarizare internă, transformând protecția comunităților într-o problemă de securitate, ceea ce poate accentua diviziunile sociale și tensiunile între statele europene.
O problemă centrală identificată de experți este apariția unor ierarhii între minorități, bazate pe interesele externe. Unele comunități beneficiază de tratament preferențial prin acorduri bilaterale cu un „stat înrudit”, în loc să primească protecție bazată pe standarde multilaterale comune. Acest mecanism creează un dezechilibru în care grupurile care nu au sprijinul unui alt stat, precum romii și călătorii, rămân extrem de expuse excluderii și discriminării în domenii precum educația, sănătatea sau ocuparea locurilor de muncă.
Instabilitatea financiară reprezintă un alt factor critic care amenință continuitatea programelor dedicate minorităților. Războaiele, creșterea cheltuielilor pentru apărare și securitate, precum și măsurile de austeritate au pus presiune pe bugetele publice. Comitetul avertizează că dependența de granturi pe proiecte de scurtă durată împiedică dezvoltarea unor politici structurale. Experții solicită trecerea către mecanisme de finanțare mai previzibile, evitând astfel fragmentarea suportului oferit organizațiilor care lucrează pentru protecția acestor comunități.
De asemenea, raportul subliniază riscul pierderii datelor demografice esențiale din cauza schimbării metodelor de colectare. Trecerea de la recensămintele clasice la sistemele administrative bazate pe registre poate reduce disponibilitatea informațiilor privind identitatea etnică, lingvistică sau religioasă. Dacă aceste caracteristici nu sunt colectate separat și în mod voluntar, autoritățile vor pierde capacitatea de a identifica nevoile reale ale minorităților și de a măsura eficacitatea politicilor publice implementate la nivel național.
Monitorizarea acestor procese se înscrie într-un cadru de supraveghere al Consiliului Europei, care evaluează implementarea Convenției-cadru de către statele membre. Deși raportul nu este o hotărâre judecătorească și nu stabilește răspunderi juridice directe, el funcționează ca un instrument de analiză strategică. Acesta evidențiază atât riscurile de polarizare, cât și măsurile pozitive luate de unele guverne pentru întărirea legislației antidiscriminare și a sprijinului pentru limbile minoritare.
