Gali Baharav-Miara, prima femeie care ocupă funcția de procuror general al Israelului, a devenit o figură centrală în conflictul dintre instituțiile de control și guvernul condus de Benjamin Netanyahu. Procurorul general acționează ca o contrapondere instituțională împotriva încercărilor guvernului de a limita puterea sistemului judiciar și a altor organisme de supraveghere. Această confruntare are loc într-un context politic dominat de partide de dreapta și religioase, care urmăresc schimbări structurale în stat.
Numită în 2022 pe un mandat de șase ani, Baharav-Miara deține atribuții extinse, inclusiv supravegherea urmăririi penale și oferirea de consiliere juridică obligatorie guvernului. Ea a blocat inițiative majore ale coaliției lui Netanyahu, precum proiectul de reformă prezentat de Yariv Levin, care viza limitarea puterii consilierilor juridici și modificarea numirii judecătorilor. Criticii susțin că ea își depășește rolul, transformând funcția de consilier într-un drept de veto asupra politicilor guvernamentale.
Conflictul s-a intensificat prin disputele cu miniștri precum Itamar Ben-Gvir, care supraveghează poliția. Baharav-Miara a acuzat în instanță că acesta intervine necorespunzător în deciziile operaționale și în promovările din cadrul forțelor de ordine. În același timp, procurorul general a fost criticată și de partea stângă, de activiști precum Michael Sfard, care îi reproșează că nu a apărat suficient drepturile palestinienilor sau că a susținut poziția statului în ceea ce privește războiul din Gaza.
În timpul războiului care a început în octombrie 2023, disputele privind reforma judiciară au fost temporar puse pe plan secund, dar tensiunile au migrat către statutul militar al bărbaților ultraortodoxi. Baharav-Miara a insistat că aceștia trebuie recrutați în lipsa unei baze legale pentru exceptare, punând guvernul într-o poziție dificilă față de partidele ultraortodoxe. După această perioadă, guvernul a reluat încercările de a influența instituțiile de control și de a limita rolul consilierilor juridici.
Situația actuală este marcată de riscul unei crize constituționale, pe măsură ce se apropie alegerile. Există temeri că ignorarea hotărârilor Curții Supreme sau intervenția poliției în procesul electoral ar putea compromite integritatea votului. Guvernul a încercat chiar să o demită pe Baharav-Miara, însă Curtea Supremă a intervenit pentru a-i bloca decizia. Aharon Barak, fost președinte al Curții Supreme, a subliniat că procurorul general și instanța sunt esențiale pentru controlul puterii.
Conflictul dintre puterea legislativă și cea judiciară este o problemă recorrentă în democrațiile moderne, unde echilibrul dintre eficiența guvernării și protecția drepturilor fundamentale este constant testat. În Israel, această tensiune este amplificată de reformele propuse de coaliția de dreapta, care consideră că instanțele au dobândit o putere excesivă, împiedicând astfel implementarea voinței majorității electorale prin decizii judiciare.
Baharav-Miara a avertizat că efectele asupra democrației vor fi greu de reparat, menționând riscul ca alegerile să nu mai poată fi organizate în condiții echitabile. În ciuda presiunilor și a atacurilor politice, ea a declarat că nu ia în calcul posibilitatea de a emigra din țară, considerând momentul actual ca fiind unul decisiv pentru viitorul instituțiilor israeliene.
