NASA a solicitat contractorilor să pregătească construcția unui reactor nuclear capabil să reziste zborului spațial și să funcționeze fără întreținere în apropierea polului sudic al Lunii. Această mișcare strategică a Washingtonului vine ca răspuns la temerile privind un parteneriat dintre Moscova și Beijing, care ar putea transforma Luna într-o zonă de excludere. Ambele puteri urmăresc construirea unei baze lunare pentru explorarea resurselor, precum apa înghețată, și lansarea unor misiuni ulterioare în Sistemul Solar.
Proiectul american, numit Lunar Reactor 1, are scopul de a produce 20 kW de energie electrică, o capacitate echivalentă cu consumul a aproximativ 16 case din SUA. Acest reactor trebuie să opereze autonom timp de cinci ani, oferind o alternativă vitală panourilor solare, care sunt inutile în timpul nopții lunare ce durează peste două săptămâni. În zona polului sud, condițiile sunt extreme, cu temperaturi care oscilează între 54 și minus 203 de grade Celsius.
În paralel, Rusia a delegat structurilor de stat sarcina de a crea, până în 2036, reactorul „Selena” pentru stațiile lunare conduse de China. Acest dispozitiv ar urma să genereze până la 10 kW și să funcționeze autonom timp de zece ani, utilizând un design bazat parțial pe tehnologia dezvoltată pentru Arctica. Documentele de achiziții și specificațiile tehnice studiate indică faptul că energia nucleară reprezintă componenta centrală a proiectului lunar pe care Beijingul l-a delegat Moscovei.
Washingtonul se confruntă cu dificultăți tehnice și logistice, având în vedere că NASA nu a mai lansat un reactor de la o defecțiune din 1965. Deși au fost cheltuite peste 20 de miliarde de dolari pe programe nucleare spațiale, țara trebuie să recupereze un decalaj tehnologic semnificativ. Există, de asemenea, lipsa unui modul de aterizare verificat, capabil să transporte o încărcătură grea și potențial radioactivă pe un teren accidentat, în condiții de gravitație scăzută.
O problemă critică pentru SUA este aprovizionarea cu combustibil de tip HALEU, uraniu slab îmbogățit cu concentrație înalță, deoarece Rusia deține cele mai mari stocuri de acest material. Din cauza războiului împotriva Ucrainei, importurile de uraniu rusesc au fost interzise în SUA încă din 2024. Unii participanți la licitație propun utilizarea uraniului puternic îmbogățit, însă acest lucru ridică riscuri de securitate, deoarece un astfel de combustibil poate fi transformat ușor în armă.
Riscurile accidentelor nucleare rămân o preocupare majoră, atât în cazul lansării, cât și al revenirii necontrolate pe Pământ. Istoricul include incidentul satelitului sovietic „Cosmos-954” din 1978, care a împrăștiat radiații pe 124.000 de kilometri pătrați în Canada. Pe Lună, expertul R. Scott Kemp de la MIT avertizează că accidentele sunt mai probabile din cauza dificultății de a construi anvelope de protecție și a modului în care gravitația scăzută împrăștie resturile după o explozie.
