Companiile europene își modifică fundamental modul de gestionare a perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, abandonând treptat reacțiile imediate în favoarea unor strategii durabile. Conform unui studiu realizat de Banca Europeană de Investiții împreună cu Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene, firmele nu mai consideră tarifele sau incertitudinea geopolitică drept fenomene temporare. Această schimbare de paradigmă presupune trecerea de la acumularea de stocuri de criză către o diversificare reală a furnizorilor, piețelor și surselor de import.
Datele arată că 64% dintre companiile europene analizate se declară pregătite să gestioneze riscurile geopolitice, deși acest indicator reprezintă o autoevaluare managerială și nu un test de rezistență oficial. Nivelul declarat de pregătire este strâns legat de dimensiunea entității economice, variind de la 47% pentru microîntreprinderile cu 5–9 angajați, până la 73% pentru companiile mari. Companiile de mari dimensiuni beneficiază de resurse financiare și personal specializat în monitorizarea riscurilor, funcții greu de susținut de întreprinderile mici.
În 2025, natura obstacolelor comerciale s-a schimbat semnificativ față de perioada imediat următoare pandemiei. În timp ce accesul la materii prime și componente era o problemă centrală în 2023, ponderea firmelor care raportau acest obstacol a scăzut de la 27% la doar 8% în 2025. În schimb, conformarea la reglementări, standarde și certificări a devenit o dificultate majoră pentru 20% dintre firmele UE, iar schimbările vamale și tarifare au fost raportate de 18% dintre importatorii și exportatorii analizați.
Percepția asupra riscurilor este influențată puternic de expunerea la piețele externe, în special cea față de Statele Unite și China. Aproximativ 67% dintre firmele care fac schimburi cu Statele Unite și 60% dintre cele care fac schimburi cu China consideră că problema tarifelor va avea un caracter de durată. Această incertitudine structurală determină companiile să renunțe la măsuri de urgență, precum creșterea stocurilor, în favoarea redistribuirii comenzilor între mai multe țări pentru a reduce dependența de o singură piață.
Piața unică europeană funcționează ca un factor de stabilizare, oferind companiilor care operează exclusiv în interiorul UE o protecție suplimentară. Aceste firme au redus mai agresiv măsurile de urgență comparativ cu cele expuse economiei mondiale, folosind accesul la furnizori din același cadru economic pentru a amortiza șocurile externe. Totuși, companiile cu activități în SUA sau China se declară paradoxal mai pregătite pentru riscuri geopolitice, sugerând că expunerea crescută le-a forțat să investească mai devreme în reziliență.
Această analiză a comportamentului firmelor în 2025 intervine într-un moment în care Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri pentru diversificarea lanțurilor de aprovizionare. La 30 septembrie, executivul european a lansat o cerere de contribuții pentru a identifica dificultățile companiilor în procesul de reducerea dependențelor de bunuri și componente critice. Studiul BEI oferă astfel contextul necesar pentru transformarea acestor observații într-o politică de diversificare mai sistematică la nivelul întregii Uniuni Europene.
