Comisia Europeană a respins joi solicitările transmise de Italia și Grecia prin care aceste state cereau o flexibilitate bugetară suplimentară. Obiectivul statelor membre era de a putea gestiona mai eficient inflația provocată de creșterea prețurilor la energie și de a finanța măsurile de sprijin destinate companiilor și populației. Decizia executivului comunitar vine într-un moment în care presiunile economice rămân semnificative pentru stabilitatea financiară a regiunii.
Premierul italian Giorgia Meloni a solicitat Comisiei Europene să ia în calcul un nivel de inflație mai ridicat decât estimările inițiale. Această ajustare ar fi trebuit să influențeze modul în care sunt calculate deficitele bugetare permise și modul în care sunt evaluate eventualele depășiri ale limitelor de cheltuieli. Roma argumentează că statele membre ar trebui să poată utiliza veniturile fiscale suplimentare, generate direct de inflație, pentru a compensa impactul scumpirii energiei asupra economiei naționale.
Din aceeași perspectivă, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a cerut Comisiei Europene o abordare diferită pentru Grecia. Acesta a solicitat ca măsurile naționale de sprijin, aplicate temporar pentru gospodării și întreprinderi, să fie exceptate de la plafonul european care reglementează creșterea cheltuielilor publice nete. Această cerere vizează protecția sectorului privat și a cetățenilor în fața volatilității pieței de energie, fără a afecta indicatorii de consolidare fiscală impuși de Bruxelles.
Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a explicat în cadrul unei conferințe de presă că presiunile inflaționiste sunt deja incluse în evaluarea generală a factorilor relevanți pentru respectarea regulilor fiscale. Dombrovskis a subliniat că nu se pot introduce permanent noi forme de flexibilitate fiscală în cadrul actual. El a avertizat că modificarea repetată a regulilor ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul comun al statelor membre de a respecta cadrul fiscal european, afectând credibilitatea politicilor de sustenabilitate bugetară.
În prezent, Comisia Europeană consideră că mecanismele existente oferă deja flexibilitatea necesară pentru statele membre. Executivul a acordat deja anumite derogări de la traiectoriile de consolidare fiscală convenite, însă acestea sunt direcționate către scopuri specifice. Aceste facilități au fost implementate pentru a permite creșterea cheltuielilor de apărare și pentru a finanța măsurile destinate reducerii dependenței de combustibilii fosili, fără a permite noi modificări ale regulilor bugetare europene.
