Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă care vizează interzicerea accesului copiilor sub 13 ani la rețelele sociale, impunând utilizarea unor conturi supravegheate de părinți până la vârsta de 15 ani. Această inițiativă se bazează pe un instrument digital gratuit, de tip open-source, conceput pentru a verifica vârsta utilizatorilor fără a le expune identitatea. Măsura este gândită să acopere o populație de aproximativ 450 de milioane de persoane din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Sistemul propus de Bruxelles se va baza pe o aplicație pentru smartphone, a cărei implementare este deja în curs de testare în șapte țări, printre care Franța, Italia, Grecia, Spania, Irlanda, Cipru și Danemarca. Comisia Europeană estimează că întregul mecanism va fi funcțional la nivelul întregii Uniuni Europene până la finalul anului 2026. Aplicația va servi și pentru validarea vârstei de peste 18 ani în cazul accesării site-urilor de tip adult, conform reglementărilor actuale din cadrul Legii privind serviciile digitale (DSA).
Funcționarea tehnologiei este concepută pentru a asigura confidențialitatea, deoarece platformele vor primi doar un răspuns binar, de tipul „da” sau „nu”, în urma verificării. Utilizatorul își va dovedi vârsta o singură dată către un emitent național autorizat, precum o bancă sau un oficiu poștal, fără ca datele biometrice sau documentele de identitate să fie stocate centralizat. Codul este de tip open-source, oferind posibilitatea unei examinări independente, iar procesul de verificare este descentralizat pentru a evita urmărirea între diferite servicii.
Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că această abordare vine după analiza modelului aplicat în Australia, unde s-a interzis accesul sub 16 ani. În Europa, nerespectarea noilor reguli privind minorii ar putea atrage sancțiuni severe, ce pot ajunge până la 6% din cifra de afaceri globală a companiilor. În timp ce Grecia și Spania pregătesc propriile reglementări pentru protejarea minorilor, în Franța, Consiliul Constituțional a blocat recent o măsură similară, considerând-o o încălcare a libertății de exprimare.
Implementarea acestui cadru legal rămâne un subiect de dezbatere intensă în cadrul statelor membre, fiind supus aprobării Parlamentului European. În Spania, discuțiile se concentrează pe echilibrul dintre protecția copiilor și dreptul la viață privată, în timp ce în Franța, instanțele naționale au jucat un rol critic în limitarea propunerilor de restricționare. Această diversitate de reacții evidențiącă complexitatea juridică a unui sistem care trebuie să armonizeze reglementările digitale la nivel de bloc regional.
Contextul actual al reglementărilor digitale în Europa este marcat de o tensiune între necesitatea protecției minorilor și respectarea libertăților fundamentale. În timp ce unele state europene caută o convergență clară cu normele propuse de Bruxelles, alte instanțe naționale, precum în cazul Franței, au emis decizii care limitează capacitatea de a impune restricții stricte. Acest climat de incertitudine juridică subliniază dificultatea de a implementa un mecanism unitar de verificare a vârstei într-un spațiu digital complex.
