Comisia Europeană a prezentat marți, 6 octombrie, o serie de propuneri strategice menite să faciliteze procesul de integrare a unor țări candidate, precum Ucraina, în Uniunea Europeană. Planul vizează pregătirea instituțiilor pentru o Uniune extinsă, care ar putea depăși pragul de 30 de state membre. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea de a adapta politicile și bugetul pentru a asigura o Uniune mai puternică pe măsură ce țările candidate avansează în procesul de reformă.
Pentru a preveni regresul democratic observat în trecut, executivul european propune introducerea unor clauze de salvaguardare instituțională în tratatele de aderare. Aceste mecanisme ar permite reducerea finanțărilor sau suspendarea temporară a dreptului de vot în cazul unor încălcări grave ale valorilor europene. Decizia ar putea fi luată prin supermajoritate, eliminând necesitatea unanimității și excludând votul statului vizat, o măsură intended să prevină apariția unor „cal troian” în cadrul blocului european.
Integrarea Ucrainei reprezintă un punct critic din cauza dimensiunii demografice de 40 de milioane de locuitori și a impactului asupra sectorului agricol. Comisara pentru extindere, Marta Kos, a menționat că se propune un regim special pentru Ucraina, care ar putea include limitarea sprijinului financiar pentru agricultura sa și a accesului pe piața europeană pentru anumite produse, precum grâul. În schimb, UE ar putea ajuta Kievul să recâștige piețele tradiționale din Africa, Asia și Orientul Mijlociu.
Din punct de vedere financiar, Comisia estimează că integrarea unor state precum Muntenegru va necesita sume între 380 și 420 de milioane de euro pe an. Pentru a proteja bugetul, se propune ca integrarea Ucrainei să nu privească fondurile de coeziție ale celorlalte state, având în vedere că bugetul multianual prevede deja 100 de miliarde de euro pentru reconstrucția Kievului. Procesul de integrare va fi unul progresiv, cu foaie de parcurs individualizată pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina.
Pe lângă aspectele economice, Bruxellesul urmărește reformarea modului de decizie pentru a evita blocajele cauzate de numărul mare de membri. Propunerile includ reducerea numărului de comisari și trecerea de la votul prin unanimitate la majoritatea calificată, în special în relațiile externe. Totuși, statele mici manifestă reticențe în privința renunțării la dreptul de veto, iar noile reguli ar putea impune ca noii membri să nu îl utilizeze pentru a bloca alte extinderi sau din cauza unor dispute bilaterale.
Procesul de extindere al Uniunii Europene este marcat de o schimbare de paradigmă geopolitică odată cu invazia Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022. Înainte de acest moment, subiectul extinderii era considerat secundar la Bruxelles, după evenimente precum aderarea Croației în 2013 sau Brexitul britanic. În prezent, dinamica este influențată de ascensiunea partidelor eurosceptice și de riscurile politice într-o perioadă de stagnare economică pe continentul european.
