China a refuzat cererea Uniunii Europene de a restricționa exporturile de vehicule hibride către piața comunitară, conform unor informații transmise de diplomați. Obiectivul principal al Comisiei Europene în cadrul consultărilor bilaterale de la Beijing era reducerea cotei de vehicule hibride chineze de la peste o treime din piața UE la aproximativ 15%. Această negociere are loc în contextul vizitei comisarului european, care participă la a doua rundă de discuții privind comerțul și investițiile.
Executivul european examinează în prezent implementarea unei măsuri temporare de apărare comercială. Această strategie ar permite Chinei să continue exporturile într-un număr limitat, în timp ce restul vehiculelor ar fi supuse unor taxe vamale foarte ridicate. Avantajul acestei abordări este posibilitatea de a conveni asupra unei cantități acceptabile de către Beijing fără a provoca represalii directe, însă aplicarea ei ar impune măsuri similare și pentru parteneri precum Japonia, Coreea de Sud sau Regatul Unit.
Diplomații citați de Financial Times au avertizat că succesul consultărilor de la Beijing depinde direct de rezolvarea problemei mașinilor hibride. În absența unei soluții de compromis, există riscul iminent ca discuțiile să eșueze, ceea ce ar putea declanșa un conflict comercial grav între cele două entități. Tensiunea este accentuată de faptul că UE consideră actuala relație economică cu Beijingul ca fiind nesustenabilă, având în vedere presiunea exercitată de sectoarele chineze de vehicule electrice, baterii și panouri solare.
Disputa economică este alimentată de un deficit comercial anual de aproape 360 de miliarde de euro în favoarea Chinei. În timp ce UE subliniază necesitatea protecției împotriva practicilor comerciale neloiale, Beijingul respinge acuzațiile de supracapacitate structurală cauzată de subvenții. China neagă că există o cerere internă insuficientă și susține că Uniunea Europeană utilizează politizarea pentru a gestiona diferențele comerciale existente, în urma presiunii industriale exercitate de produsele chimice și tehnologiile energetice.
Presiunea pentru adoptarea unor instrumente de protecție a crescut recent și la nivel politic intern în Europa. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au trimis o scrisoare Comisiei Europene, în care solicită utilizarea unor mecanisme noi de apărare împotriva practicilor comerciale neloiale ale unor țări terțe. Această mișare politică vine să susțină necesitatea unor măsuri de salvaguardare împotriva impactului masiv al produselor chineze asupra industriei europene.
Relația comercială dintre UE și China este marcată de o asimetrie financiară semnificativă, reflectată în deficitul comercial masiv menționat de autorități. Această situație pune în alertă sectoarele industriale europene, care se confruntă cu o penetrare accelerată a pieței de către producătorii asiatici. Gestionarea acestui dezechilibru rămâne un punct critic pentru securitatea economică a blocului european și pentru stabilitatea parteneriatelor comerciale globale.