O investigație realizată de ziarul britanic The Telegraph, bazată pe analiza imaginilor din satelit, dezvăluie că China își extinde rapid programul de arme nucleare prin dezvoltarea a cel puțin șapte situri majore. Aceste lucrări de construcție semnificative au fost identificate la diverse instalații nucleare și zone de testare situate pe teritoriul țării. Această expansiune are loc în ciuda faptului că Beijingul pledează oficial pentru neproliferare și menține o politică de „nefolosire în prim atac”.
Unul dintre punctele critice este instalația Pingtong, situată în munții din centrul Chinei, unde se produc declanșatoarele de plutoniu pentru arme, numite „pits”. Sub conducerea lui Xi Jinping, suprafața acestui amplasament s-a mai mult decât dublat, fiind construite aproximativ 10 kilometri de ziduri noi de beton pentru securizare. În apropiere a fost ridicat un întreg orășel de sprijin pentru angajați, dotat cu blocuri de locuințe, un teren de atletism și o stație de autobuze pentru transportul personalului.
La complexul Zitong, aflat la circa 130 de kilometri de Pingtong, experții au identificat un tub lung de 600 de metri utilizat pentru testarea rezistenței armelor la unde de șoc. Construcțiile în această zonă s-au intensificat puternic începând cu anul 2019, incluzând două domuri suspectate a fi camere de testare securizate și un poligon în aer liber. De asemenea, Zitong dispune de un nod de transport între drum și calea ferată, facilitând deplasarea componentelor armelor către alte regiuni.
În zona Lop Nur, un lac secat din extremitatea vestică a țării, imaginile satelitare indică noi zone de testare cu numeroase intrări în galerii subterane. Această dezvoltare sugerează o capacitate extinsă de a testa noi sisteme de arme și modele de focoase prin explozii subterane. În paralel, la Mianyang, foste câmpuri agricole au fost transformate într-un centru avansat de cercetare în domeniul fuziunii nucleare, unde se folosesc lasere de mare putere pentru a simula condițiile unei detonări.
Alte locații identificate includ Jiuquan, care pare să fi recăpătat capacitățile de producție de plutoniu prin instalarea unei uzine de transformare a uraniului, și Jinta, utilizată pentru reciclarea combustibilului nuclear uzat. La Guangyuan, au fost adăugate facilități pentru tratarea și stocarea pe termen lung a deșeurilor nucleare. Aceste activități reflectă o creștere masivă a stocurilor, având în vedere că arsenalul chinez a ajuns la 620 de focoase în ianuarie, conform datelor SIPRI.
Evoluția programului nuclear chinez se înscrie într-un context de creștere accelerată a capacităților de armament la nivel global. Conform raportului anual al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), se estimează că stocul Chinei va crește la 1.500 de focoase până în anul 2035. Această expansiune este urmărită îndeaproape de marile puteri, în special de SUA, care monitorizează schimbările în disponibilitatea militară a Beijingului.
