Competiția internațională în domeniul inteligenței artificiale se extinde dincolo de modelele lingvistice, migrând către sisteme care acționează în lumea fizică, precum roboții și vehiculele autonome. Conform unei analize publicate de German Marshall Fund, China a instalat aproximativ 295.000 de roboți industriali în anul 2024, ceea ce reprezintă 54% din totalul mondial de 542.000 de unități. În contrast, pe întregul continent european au fost instalate doar aproximativ 85.000 de roboți în aceeași perioadă.
Deși China deține un avantaj masiv în volumul de instalări, dimensiunea pieței nu garantează automat maturitatea operațională a sistemelor. Analiza GMF subliniază că instalarea la scară nu trebuie confundată cu avansul tehnologic, deoarece eficiența depinde de modul în care software-ul interacționează cu senzori și camere. Baza industrială chineză permite însă testarea repetată în medii reale, generând un flux de date necesar pentru îmbunătățirea modelelor de inteligență artificială fizică.
Europa își menține un avantaj competitiv prin furnizorii de componente de precizie, senzori și sisteme de integrare. Industria europeană este vitală pentru elemente precum transmisii, rulmenți, actuatoare și sisteme de control care funcționează cu toleranțe extrem de mici. În prezent, Europa are aproximativ 821.000 de roboți industriali în funcțiune, deși densitatea robotizării raportată la numărul de lucrători este adesea mai mare în economii dezvoltate precum Germania.
Planificarea industrială a Beijingului vizează însă reducerea dependenței de furnizorii străini prin dezvoltarea unor alternative domestice. Strategia chineză pentru perioada 2026–2030 include prioritizarea componentelor de transmisie și mișcare de înaltă precizie, segmente în care producătorii europați și japonezi dețin poziții puternice. Acest proces de înlocuire a importurilor reprezintă un risc strategic pentru companiile europene, chiar dacă piața chineză rămâne un client major pe termen scurt.
Impactul acestei evoluții se extinde și către domeniul apărării, unde dronele și vehiculele autonome transformă experiența acumulată în mediul civil într-o resursă militară. Totuși, GMF avertizează că o bază mare de roboți nu garantează superioritatea militară, deoarece succesul depinde de doctrine, instruire și integrarea sistemelor. Miza pentru Europa constă în păstrarea competitivității în componente și în dezvoltarea unor infrastructuri de testare suficient de vaste pentru implementarea la scară.
Evoluția tehnologică în sectorul manufacturier reflectă o schimbare de paradigmă, unde capacitatea de a combina software-ul cu fabricația devine decisivă. În timp ce China concentrează volumul brut de echipamente, Europa se concentrează pe straturile tehnologice de înaltă valoare. Succesul în această nouă etapă a competiției va depinde de capacitatea de a integra inteligența artificială în procesele fizice de producție și navigație.
