Propunerea premierului canadian, Mark Carney, de a stabili o „alianță unică” între Canada și Uniunea Europeană a fost primită cu scepticism de către liderii europenilor. În cadrul unei vizite în Franța și Marea Britanie, Carney a pledat pentru consolidarea legăturilor economice, promovând ideea unei „afilieri asociate”. Totuși, oficialii europen își exprimă rețincența în a acorda Canadei un statut special, temându-se de implicațiile comerciale și de reacțiile care ar putea urma.
Diplomații europenți subliniază că, deși există un consens privind intensificarea colaborării cu producătorii canadieni de armament și companiile miniere, o alianță structurală este dificil de realizat. Un diplomat din cadrul UE a declarat că propunerea lui Carney este bine intenționată, dar nu este suficient de bine gândită, subliniind că abordarea trebuie să rămână realistă. În acest context, există o preocupare majoră legată de modul în care o relație mai strânsă cu Canada ar putea influența relația cu administrația americană a lui Donald Trump.
Țările baltice sunt printre cele mai îngrijorate, având în vedere dependența lor de protecția NATO în fața amenințărilor rusești. În timp ce Canada este văzută ca un partener democratic important, guvernele UE sunt precaut de natura accesului comercial și a tratamentului preferențial. Un alt diplomat a menționat că, deși există o dorință de apropiere de Canada, tratamentul comercial rămâne un subiect sensibil pentru capitalele europene.
O problemă majoră este ratificarea acordului CETA, încheiat în 2017, care rămâne blocat de zece țări, inclusiv Franța și Italia. Deși acordul este aplicat provizoriu, obiecțiile privind drepturile investitorilor și tarifele agricole persistă. În acest context, evenimentele politice interne, precum alegerile prezidențiale din Franța sau situația politică din Italia sub Giorgia Meloni, complică procesul de ratificare completă a acestui pact comercial.
Discrepanțele comerciale sunt evidente, UE reprezentând mai puțin de 6% din exporturile canadiene de bunuri. Un exemplu este exportul de carne de vită, blocat de utilizarea hormonilor de creștere interziși de Uniune. În plus, există tensiuni legate de tarifele pentru oțel și de reglementările de mediu europene care afectează exporturile de cherestelea și aluminiu, precum și de politicile de protecție a producției interne din ambele părți.
Propunerea lui Carney de a crea o uniune a „puterilor de mijloc” pentru a rezista superputerelor precum China și SUA a fost deja discutată la Davos. Totuși, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, s-a subliniat că Uniunea nu se consideră o „putere mijlocie” și că Canada nu ar trebui să aștepte un statut special. Această viziune geopolitică se confruntă cu realitatea reglementărilor provinciale canadiene, care complică implementarea deciziilor guvernamentale federale.
