Refugiații din Ucraina care s-au stabilit în Polonia, Germania și Cehia se confruntă cu un val de agresiuni tot mai vizibil, de la insulte în transportul public până la atacuri fizice. O investigație realizată de jurnaliștii de la The Kyiv Independent relevă faptul că aceste acte de violență sunt susținute de campanii de mesaje ostile pe rețelele sociale. Aceste narațiuni sunt preluate și amplificate de politicieni influenți din cele trei state europene menționate.
Analiza a inclus aproximativ 140.000 de postări de pe platforma X, publicate între vara anului 2024 și vara anului 2025, în limbile germană, cehă și polonă. Din acest volum, echipa de jurnaliști a selectat 98.000 de postări relevante, utilizând un model de inteligență artificială pentru identificarea narațiunilor. Datele arată o corelație între intensificarea acestui discurs și perioadele electorale, când mesajele antiucrainene sunt folosite pentru a mobiliza electoratul prin exploatarea fricii.
În Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) promovează retorica antiucraineană. Alice Weidel, copreședinta partidului, a cerut oprirea ajutorului pentru Ucraina, în timp ce Tino Chrupalla a susținut că 700.000 de ucraineni primesc ajutor social fără a munci. Totuși, statisticile oficiale și organizațiile de fact-checking au infirmat aceste afirmații, subliniind că o parte semnificativă din acești beneficiari sunt copii sau persoane care nu pot munci.
În Cehia, Andrej Babiš a susținut că refugiații reprezintă o povară pentru bugetul de stat, în dezbateri cu Petr Fiala. Totodată, Tomio Okamura, lider al partidului Libertate și Democrație Directă (SPD), a folosit retorică dură, sugerând că refugiații nu au capacități de muncă. În contextul politic actual, Okamura a devenit președintele Camerei inferioare a parlamentului, după ce a promovat sloganuri antiucrainene și a îndepărtat drapelul Ucrainei de pe clădirea parlamentului.
Polonia prezintă, de asemenea, o creștere a ostilității, cu lideri precum Grzegorz Braun care promovează ideea de „ucrainizare a Poloniei”. Karol Nawrocki, câștigătorul campaniei prezidențiale din 2025, a utilizat mesaje prin care susținea că cetățenii polonezi trebuie să aibă prioritate în școli și clinici. Un studiu realizat de PAQ Research indică faptul că aproximativ 216.000 de ucraineni din Cehia au fost victime ale abuzurilor verbale, iar 19.000 au suferit agresiuni fizice.
Evoluția acestor tensiuni reflectă o schimbare de paradigmă față de perioada imediat următoare invaziei rusești, când statele europene au manifestat solidaritate masivă. În prezent, discursul instigator la ură a devenit un instrument politic utilizat pentru consolidarea loialității electorale. Această transformare a climatului social pune sub semnul întrebării siguranța comunităților de refugiați în statele care au oferit inițial protecție, transformând integrarea într-o temă de conflict politic.
