Serviciul secret al Rusiei, FSB, a declanșat o campanie extinsă de sabotaj pe teritoriul Europei, vizând în principal obiectivele militare și facilitățile industriei de apărare. Aceste acțiuni hibride includ atacuri cibernetice, incursiuni cu drone, incendieri și acte de vandalism, reprezentând o escaladare a tensiunilor regionale. Analistul OSINT Clement Molin a subliniat că România, Moldova și regiunea Mării Negre sunt considerate „ținte vii” în cadrul acestui nou scenariu de conflict.
Un incident critic a avut loc în Germania, la aeroportul Leipzig, unde trei drone FPV încărcate cu explozibil au încercat să atace o aeronavă ucraineană de tip „Ruslan” de la Antonov Airlines. Această aeronavă este o componentă vitală în lanțul logistic militar pentru țările NATO și Ucraina. Atacul a fost evitat la limită datorită unor erori ale autorilor: prima dronă nu a detonat, a doua s-a prăbușit într-o altă aeronavă, iar a treia nu a reușit să decoleze, fiind găsită ulterior de poliție.
Operațiunile rusești sunt organizate de FSB, însă execuția implică adesea civili recrutați prin intermediul unor grupări infracționale locale. Acești executanți sunt plătiți în criptomonede pentru fiecare misiune îndeplinită, printre ei figurând foști recrutori ai Grupului Wagner sau migranți ucraineni. Utilizarea unor civili permite Kremlinului să ofere operațiunilor o acoperire falsă, făcând ca sabotajele să pară accidente industriale sau acțiuni ale unor grupări de activiști ecologiști ori pro-palestinieni.
Platforma de monitorizare OSINT Malcontent News a înregistrat 497 de acte de război hibrid în Europa de la începutul invaziei din 2022. Dintre acestea, 454 de cazuri au legături directe cu operațiunile rusești sau bieloruse. Doar în luna septembrie au fost raportate 50 de incidente, multe dintre ele vizând direct logistica militară sau industria de armament. Rusia a semnalat chiar intențiile sale prin publicarea unei liste de 21 de companii europene și ucrainene care produc componente pentru drone.
Alte atacuri semnificative au vizat LPP Holding în Cehia, prin incendiu, și unitățile de producție Skyeton în Slovacia. În Bulgaria, depozitele de muniție ale companiei EMCO au fost afectate de explozii, un incident care pare să aibă rădăcini în activitatea FSB, având în vedere atacurile anterioare asupra aceleiași companii. În Estonia, guvernul a declarat că incendierea sediului Milrem Robotics a fost un act de sabotaj orchestrat de serviciile de informații ruse.
Această escaladare a războiului hibrid reflectă eforturile Moscovei de a testa reziliența NATO și de a evalua reacțiile europene fără a declanșa Articolul 5. În acest context, securitatea regională devine o prioritate colectivă, iar țările din zona Mării Negre și Europa de Est sunt supuse unei presiuni constante. State precum Polonia, Germania sau Lituania au început deja implementarea unor măsuri de protecție a infrastructurii critice pentru a contracara aceste amenințări constante.
