Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a emis duminică o serie de avertismente directe către Armenia. Oficialul rus a vizat aspirațiile țării de a se apropie de NATO și de Uniunea Europeană, avertizând că acest proces poate avea consecințe catastrofale. Conform declarațiilor sale, cel mai nefavorabil scenariu pentru Erevan ar fi „transformarea Armeniei într-o altă Ucraină”, sugerând un risc de instabilitate majoră.
Medvedev a comparat situația actuală a Armeniei cu experiența Georgiei, menționând că promisiunile occidentale de aderare la NATO nu au adus rezultate pozitive, ci au dus la conflicte. El a subliniat că relațiile dintre Moscova și Erevan sunt în prezent puse la încercare din cauza deciziei actualei conduceri armene de a schimba direcția strategică. Rusia continuă să considere regiunea Caucazului de Sud ca fiind propria sferă de influență tradițională.
Din perspectiva Kremlinului, eforturile Occidentului de a securiza coridoare logistice și energetice în Caucaz, prin ocolirea teritoriului rus, reprezintă o tentativă de încercuire și destabilizare strategică. Medvedev a sugerat că, dacă Armenia va menține cursul de integrare europeană și cooperare cu NATO, Rusia ar putea recurge la diverse pârghii. Acestea ar putea include măsuri de natură economică, politică sau chiar intervenții militare, similar cu modelele observate în Georgia și Ucraina.
Sub conducerea premierului Nikol Pașinean, Armenia a adoptat o poziție de distanțare față de Moscova, acuzând Rusia că nu a oferit sprijin în fața agresiunilor Azerbaidjanului. Această evoluție a fost marcată de pierderea regiunii Nagorno-Karabah în anul 2023. În consecință, Erevanul a organizat exerciții militare cu SUA, a trimis ajutoare umanitare către Ucraina și a ratificat Statutul de la Roma, implicându-se într-un cadru juridic care impune arestarea lui Putin.
Evoluția politică a Armeniei include și accelerarea discuțiilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, procesul fiind intensificat de Nikol Pașinean în august 2026. Această schimbare de paradigmă vine după ce Armenia a început să colaboreze mai strâns cu structurile occidentale, marcând o ruptură față de vechile alianțe de securitate. Deciziile de politică externă ale Erevanului reflectă o dorință de diversificare a parteneriatelor strategice în contextul tensiunilor regionale.
Istoricul tensiunilor din regiune include conflictul ruso-georgian din 2008, izbucnit după Summitul NATO de la București, unde s-au făcut promisiuni de aderare pentru Georgia și Ucraina. În urma acelui conflict, Rusia a ocupat și recunoscut regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud. Această perioadă a marcat un punct de cotitură în modul în care Moscova reacționează la extinderea influenței occidentale în spațiul post-sovietic.
