Lumea traversează o perioadă de instabilitate militară fără precedent, iar numărul conflictelor armate a ajuns la cel mai ridicat nivel de la încheierea celui de-al doilea război mondial. Organizația International Crisis Group a identificat recent 65 de conflicte armate în desfășurare la nivel global, o cifră care semnalează o creștere alarmantă a tensiunilor. Această situație pune presiune pe liderii occidentali, care avertizează că Europa trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unui război de amploare.
Analistul principal de politică externă al Financial Times, Gideon Rachman, subliniază că pericolul nu provine doar din conflictele actuale, ci și din riscul ca marile puteri să interpreteze greșit intențiile adversarilor. Regiuni precum Europa Occidentală, Asia de Est și statele din Golful Persic, care au considerat pacea un lucru firesc timp de decenii, trebuie acum să ia în calcul perspectiva unui război. Această schimbare de paradigmă este alimentată de tensiunile dintre China și Taiwan și de apropierea militară dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina durează de peste patru ani, iar guvernul britanic estimează că aproximativ 1,5 milioane de militari ruși au murit sau au fost răniți de la începutul invaziei. În paralel, în Orientul Mijlociu, conflictul dintre Statele Unite și Iran pune în pericol alte țări din regiune. China continuă să investească masiv în armată și să crească presiunea militară asupra Taiwanului, în timp ce Rusia și Coreea de Nord au consolidat relațiile prin semnarea unui tratat de apărare reciprocă.
Gideon Rachman atrage atenția asupra schimbării raportului de putere global, observând că ponderea economiei statelor G7 a scăzut de la aproximativ două treimi în 1989 la circa 43% în 2022. Această evoluție oferă unor puteri precum Rusia și China mai mult spațiu pentru a contesta influența occidentală. Analistul menționează că există o tendință de a împărți lumea în zone de influență, ceea ce ar putea forța state precum Ucraina sau Taiwan să accepte decizii luate de marile puteri.
O problemă critică vizează credibilitatea angajamentelor militare americane, în contextul criticilor aduse de Donald Trump privind cheltuielile de apărare ale aliaților. Gideon Rachman întreabă dacă America lui Trump ar mai lupta pentru apărarea Poloniei, Japoniei, Marii Britanii sau a statelor baltice, subliniind că această incertitudine ar putea încuraja agresiunea militară. El compară situația cu greșelile istorice ale Germaniei, care a subestimat intervenția aliaților în 1914 și 1939, calculând greșit reacțiile marilor puteri.
Deși un război mondial ar necesita confruntarea directă a celor mai puternice state și extinderea conflictului pe mai multe continente, riscul de escaladare accidentală rămâne ridicat. Operațiunile de sabotaj și atacurile atribuite Rusiei pe teritoriul european cresc tensiunile. Menținerea păcii depinde în mare măsură de credibilitatea NATO și de capacitatea SUA de a convinge adversarii că articolele tratatului, precum cel 5, vor fi respectate în cazul unei agresiuni.
