Ministrul estonian al Apărării, Martin Herem, a avertizat că, după încheierea sau suspendarea conflictului ruso-ucrainean, Rusia va încerca să testeze rezistența unei țări membre NATO. Într-un interviu acordat publicației European Pravda, oficialul a subliniat că Moscova va avea oportunitatea de a-și reconstrui și de a-și extinde treptat capacitățile militare odată cu oprirea ostilităților active din Ucraina. Această evoluție este anticipată indiferent dacă Ucraina va reuși să alunge forțele ruse sau dacă războiul va fi pur și simplu înghețat.
Martin Herem a menționat că, deși Estonia nu este neapărat următoarea țintă, Letonia ar putea fi printre posibilele ținte ale Moscovei. Obiectivul principal al Rusiei ar putea fi subminarea încrederii dintre aliați și din interiorul statelor vizate, mai degrabă decât ocuparea teritorială directă. Strategia rusă ar putea implica desfășurarea unor operațiuni care să se situeze sub pragul de invocare a articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord sau, dimpotrivă, să provoace în mod deliberat activarea acestuia pentru a crea diviziuni în cadrul Alianței.
În prezent, Estonia nu consideră că există o nevoie imediată de a crește pregătirea de luptă din cauza unui atac iminent, deoarece resursele militare ale Rusiei rămân concentrate pe războiul din Ucraina. Totuși, Martin Herem a subliniat că obiectivele strategice ale Rusiei nu s-au schimbat, motiv pentru care Estonia și aliații săi continuă pregătirile pentru diverse scenarii de amenințare. Prioritățile naționale includ apărarea Mării Baltice, consolidarea apărării aeriene și dezvoltarea Liniei de Apărare Baltică.
Linia de Apărare Baltică este un sistem de fortificații antitanc stabilit de Estonia, Letonia și Lituania de-a lungul frontierei de est a NATO. Pentru anul 2024, Estonia a planificat construcția a până la 600 de buncăre, tranșee antitanc și facilități de depozitare pentru obstacole inginerești, precum și poziții pentru sisteme de tip dinți de dragon. De asemenea, țara a redistribuit trupele mai aproape de granița cu Rusia conform conceptului de apărare activă, care vizează oprirea inamicului direct la frontieră.
Pentru a îmbunătăți capacitățile de detectare, Estonia a desfășurat în mai primele sisteme staționare de detectare a dronelor de-a lungul frontierei rusești. În urma unei vizite în Ucraina, Martin Herem a susținut și necesitatea achiziționării de aeronave ușoare cu reacție pentru interceptarea dronelor rusești de mare viteză. Aceste măsuri de consolidare a apărării aeriene și antirachetă fac parte din planurile de securitate pe termen lung ale Tallinnului pentru a contracara amenințările regionale.
Securitatea frontierelor de est ale NATO rămâne un subiect critic în contextul instabilității din regiune, unde infrastructura de apărare este constant adaptată. Implementarea unor sisteme de detectare a dronelor și fortificarea teritoriului prin buncăre și tranșee sunt elemente cheie în strategia de descurajare a Moscovei. Aceste acțiuni de consolidare a defensivei sunt esențiale pentru menținerea stabilității în zona Mării Baltice și pentru protejarea integrității teritorială a aliaților europeni.