Sinan Sellen, șeful Serviciului german pentru protecția Constituției (BfV), a avertizat luni la Berlin că agresivitatea Rusiei față de Europa și Germania este un fenomen de durată. Conform declarațiilor sale, intențiile Moscovei de a schimba ordinea geopolitică europeană sunt independente de durata conflictului militar desfășurat pe teritoriul Ucrainei. Șeful serviciului de informații interne subliniază că amenințarea rusă nu va dispărea odată cu eventualul încheiere a ostilităților din Ucraina.
Sinan Sellen a precizat că atacurile rusești vor continua, insistând că europenii nu trebuie să facă greșeala de a crede că o încheiere a războiului va marca sfârșitul pericolului. Pentru Moscova, obiectivul principal este o cartografiere nouă și completă a Europei, precum și a rolului său în cadrul continentului și în arhitectura geopolitică globală. Această amenințare hibridă este prezentă și este considerată de BfV ca fiind decuplată de situația actuală de pe frontul ucrainean.
Serviciul de informații interne german atribuie Kremlinului numeroase operațiuni de sabotaj, de dezinformare și de spionaj pe teritoriul Germaniei. Un exemplu concret menționat este tentativa de atac cu o dronă explozivă împotriva unui avion ucrainean, incident care a avut loc pe aeroportul din Leipzig, în estul Germaniei, în timpul verii. Aceste acțiuni de sabotaj și spionaj reprezintă componente esențiale ale strategiei ruse de destabilizare a securității europene.
Guvernul german și serviciile sale de informații încearcă să sublinieze urgența pericolului reprezentat de Kremlin pentru a justifica creșterea cheltuielilor militare și sprijinul acordat Kievului. Această strategie de comunicare vine și în contextul ascensiunii partidului de extremă dreaptă prorus, Alternativa pentru Germania (AfD). Autoritățile germane urmăresc să demonstreze necesitatea unui răspuns robust în fața atacurilor atribuite Rusiei, care vizează stabilitatea internă a statelor europene.
Contextul geopolitic este marcat de poziția Rusiei privind extinderea Alianței Nord-Atlantice în Europa de Est. Înainte de invazia în Ucraina, Vladimir Putin a cerut retragerea NATO din o mare parte a regiunii, considerând Alianța o amenințare existențială pentru Rusia. Această viziune asupra securității regionale alimentează tensiunile constante și justifică preocupările serviciilor de informații germane privind viitorul stabilității pe continentul european.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina a inclus și incidente legate de securitatea energetică, în contextul unor armistiții invocate anterior. Tensiunile rămân ridicate pe măsură ce Moscova își menține obiectivele de influență, iar stabilitatea regională depinde de capacitatea Europei de a gestiona amenințările hibride care funcționează dincolo de liniile de front militare.
