Serviciile de informații europene avertizează că Rusia ar putea intensifica rapid acțiunile împotriva NATO, utilizând o gamă largă de metode, de la campanii de influență și sabotaje, până la provocări directe. Potrivit unor oficiali, un test al Alianței ar putea avea loc în următoarele luni, ceea ce ar putea pune la încercare capacitatea de răspuns colectiv. Această amenințare este privită ca o tentativă de a demonstra că protecția oferită de Articolul 5 este mai degrabă teoretică decât practică.
Michal Koudelka, șeful BIS, susține că un astfel de scenariu este posibil și ar putea implica incursuni limitate sau provocări sub steag fals. El estimează că aceste acțiuni ar putea apărea în luni, nu în ani, descriind tactica rusă drept o strategie de „escaladare pentru dezescaladare”. Conform lui Koudelka, Moscova speră că, prin escaladarea tensiunilor, țările europene vor decide să înceteze sprijinul acordat Ucrainei, transformând astfel orice incident sau defecțiune într-o investigație de natură teroristă.
În același timp, reprezentanții statelor baltice solicită prudență în fața acestor avertismente. Normunds Mežviets, șeful VDD, afirmă că nu există indicii ale unui atac iminent și întreabă dacă planurile ruse sunt directe sau dacă reprezintă doar o încercare de a răspândi incertitudine în societatea occidentală. Jonatan Vseviov, oficial eston, a cerut calm, subliniind că, dacă vor exista motive reale de temere, autoritățile vor comunica acest lucru clar, îndemnând totodată la continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Thomas Nilsson, șeful informațiilor militare din Suedia, a exprimat scepticismul său față de eventualele negocieri de pace, considerând că Moscova doar joacă un teatru al negocierilor pentru a-și atinge obiectivele strategice. El a menționat că atacurile care pot provoca pierderi de vieți omenești sau distrugerea infrastructurii critice reprezintă un punct de cotitură. Mežviets a adăugat că se observă o trecere de la monitorizarea infrastructurii feroviare către ținte din industria de apărare, ceea ce servește scopurilor operațiunilor psihologice.
Dmitri Peskov, din partea Kremlinului, a respins categoric aceste scenarii, susținând că acestea nu au nicio legătură cu realitatea sau cu intențiile Federației Ruse. Totuși, presiunea asupra serviciilor de informații crește, deoarece orice incident neexplicat trebuie acum investigat ca un potențial atac. Această stare de alertă permanentă este văzută ca un rezultat dorit de către Moscova, care ar putea dori ca NATO să rămână blocată în consultări nesfârșite fără a trece la acțiuni concrete.
Contextul securitar european este marcat de o tensiune constantă între necesitatea consolidării apărării și gestionarea riscurilor de escaladare prin metode hibride. În acest cadru, infrastructura critică și lanțurile de aprovizionare militare sunt monitorizate intens de toate serviciile de intelligence ale Alianței. Deciziile politice privind sprijinul pentru Ucraina și coeziunea internă a statelor membre rămân elemente centrale în strategia de deterrent împotriva influenței ruse în regiune.
