Serviciile de informații europene avertizează că Rusia ar putea intensifica campania sa de agresiune împotriva Europei în următoarele luni, într-un ritm mult mai rapid decât se anticipa anterior. Ofițerii de intelligence subliniază că riscul nu se limitează doar la țările baltice, ci poate viza direct și România sau Polonia. Această schimbare de paradigmă indică faptul că acțiunile Moscovei ar putea deveni mult mai agresive într-un interval de timp scurt, nu peste câțiva ani.
Michal Koudelka, șeful serviciului de securitate ceh BIS, a declarat că este posibil ca Rusia să planifice o incursiune militară la scară limitată asupra teritoriului NATO. Acesta a menționat că astfel de acțiuni ar putea include provocări de tip „steag fals” sau o campanie masivă de influențare a societăților europene. Potrivit lui Koudelka, acest scenariu ar putea apărea în decurs de câteva luni, deși a precizat și că există eforturi constante pentru a preveni o astfel de escaladare.
În același timp, politologul rus Serghei Karaganov susține că Rusia plănuiește lovituri mult mai dure, vizând atât Ucraina, cât și țări europene implicate direct în conflict. El a afirmat că Germania, România și Polonia ar putea fi primele țări europene bombardate de Rusia, cel mai probabil în anul 2027, folosind inițial arme convenționale. Karaganov a justificat această posibilitate prin faptul că aceste state au furnizat armament Ucrainei, devenind astfel ținte strategice pentru Kremlin.
Pe de altă parte, Normunds Mežviets, directorul general al VDD, a adoptat o poziție mai prudentă, afirmând că nu există indicii clare ale unui atac iminent. Deși recunoaște semnele că Moscova pregătește acțiuni mai decisive, el subliniază că nu este clar dacă acestea sunt planuri de atac direct sau simple strategii de destabilizare. Mežviets a menționat că scopul principal al Kremlinului ar putea fi răspândirea panicii și a incertitudinii în rândul populațiilor din Europa de Vest.
Estonia monitorizează îndeaproape riscurile de securitate, în special în cazul unei posibile mobilizări generale în Rusia după alegerile pentru Duma de Stat. Premierul Kristen Michal a declarat că țara este pregătită să închidă imediat punctele de trecere a frontierei dacă securitatea națională va fi compromisă. În acest context, oficialii estonieni analizează capacitatea de a reacționa rapid la orice mișcare a Rusiei care ar putea destabiliza regiunea baltică.
Această perioadă de tensiune apare în contextul în care NATO trece de la rolul de poliție aeriană la implementarea unui nou sistem de apărare „la 360 de grade”. Această transformare strategică a fost motivată de creșterea constantă a amenințărilor reprezentate de drone și rachete care vizează infrastructura critică. Decizia de a consolida apărarea este o reacție directă la evoluția conflictului din Ucraina și la riscurile de escaladare pe flancul estic.
