Serviciile de informații daneze au emis un avertisment privind posibilitatea ca Rusia să lanseze un atac militar de tip „limitat” împotriva unui stat membru al NATO în lunile următoare. Conform evaluărilor oficialilor, Kremlinul pare să fie mai dispus să accepte riscuri după ce conflictul din Ucraina a intrat în a patra jumătate de deceniu. Această schimbare de postură ar putea marca o escaladare a tensiunilor în regiunea europeană.
Serviciul Danez de Informații al Apărării (DDIS) a identificat un risc care este descris ca fiind redus, dar aflat în continuă creștere. Agenția indică faptul că Rusia ar putea efectua lovituri izolate, utilizând arme de lungă distanță, vizând infrastructura esențială care susține efortul ucrainean. Un astfel de atac militar limitat este interpretat de DDIS ca fiind o mișcare disperată a Rusiei, menită să redirecționeze resursele europene.
Obiectivul strategic al Kremlinului ar fi de a semăna diviziuni în cadrul NATO, în cazul în care alianța nu reușește să ajungă la un acord privind un răspuns colectiv. Deși DDIS nu a observat indicii clare privind o invazie directă asupra unei țări membre, serviciul nu exclude această posibilitate. Totodată, există riscul ca Rusia să desfășoare un număr limitat de trupe, posibil fără însemne naționale, în țările NATO de la graniță.
O intensificare a războiului hibrid este de asemenea anticipată, cu consecințe mai grave pentru țările vizate decât în perioadele trecute. Rusia ar putea utiliza atacuri cibernetice majore care să afecteze funcțiile vitale ale societății sau acțiuni de sabotaj cu un risc ridicat de victime. Un exemplu recent este incidentul din Polonia, unde un incendiu la o stație terestră Starlink a fost declarat act de sabotaj menit să perturbe serviciile de internet.
Viceprim-ministrul Poloniei, Krzysztof Gawkowski, a menționat că, deși responsabilitatea nu a fost stabilită oficial, indiciile sugerează că acest incident se înscrie în noua doctrină de atac a Rusiei. Această evaluare a amenințării vine într-un context de alertă crescută pentru statele NATO de la granița rusă, precum Finlanda, Norvegia, Polonia sau statele baltice Letonia, Estonia și Lituania, care se confruntă cu presiuni constante.
Evoluția acestor riscuri de securitate are loc într-un moment în care Rusia consolidează controlul politic intern, obținând majoritatea constituțională în Duma de Stat. Această schimbare în structura puterii rusești coincide cu o perioadă de intensificare a atacurilor asupra infrastructurii critice și cu o reorganizare a capacităților de apărare în Europa de Est, afectând direct stabilitatea regională și securitatea colectivă a membrilor NATO.
