Băncile centrale vor rămâne pilonul central în gestionarea viitoarelor crize financiare, însă intervențiile lor ar putea deveni mult mai dificile și controversate, a avertizat luni Pablo Hernández de Cos, directorul general al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS). Într-un discurs susținut la Viena, acesta a subliniat că, deși intervențiile rapide au fost esențiale în ultimele două decenii pentru calmarea turbulențelor, contextul economic actual s-a schimbat semnificativ.
Nivelurile datoriei publice în multe economii sunt aproape de cele mai ridicate praguri înregistrate de după Al Doilea Război Mondial, în condiții în care deficitele bugetare și presiunile asupra finanțelor publice rămân mari. Această situație le va îngreuna pe băncile centrale să facă distincția între disfuncționalitățile pieței, care necesită intervenție, și îngrijorările legitime ale investitorilor privind sustenabilitatea datoriilor. Pablo Hernández de Cos a precizat că, atunci când necesarul de finanțare publică este mare, chiar și o operațiune bine concepută poate fi interpretată printr-o perspectivă fiscală.
Riscurile sunt amplificate de influența tot mai mare a instituțiilor financiare nebancare, precum fondurile speculative, fondurile de pensii și administratorii de active, care au devenit deținători majori de obligațiuni guvernamentale. Deși acestea asigură lichiditatea în perioade normale, utilizarea efectului de levier poate intensifica tensiunile în momente de criză. Directorul BIS a invocat turbulențele de pe piața titlurilor de Trezorerie americane din martie 2020 și criza obligațiunilor britanice din 2022 ca exemple ale acestor riscuri sistemice.
Pe lângă factorii macroeconomici, noile tehnologii precum online banking-ul, rețelele sociale, monedele stabile și inteligența artificială ar putea accelera viteza de propagare a crizelor. Retragerile rapide de bani prin platforme digitale și răspândirea accelerată a informațiilor, inclusiv a celor false, vor obliga autoritățile să reacționeze mult mai rapid decât în trecut. În acest context, Pablo Hernández de Cos a menționat că modelul utilizat de Banca Angliei în 2022 prin achiziții de active ar putea fi un exemplu de eficiență, dacă limitele de volum și perioada sunt bine comunicate.
Pentru a limita riscul moral și a menține eficiența instrumentelor de intervenție, șeful BIS a cerut o reglementare mai strictă a instituțiilor financiare nebancare și a noilor tehnologii financiare. El a subliniat că, deși băncile centrale au un rol esențial, cooperarea cu guvernele și autoritățile de reglementare este crucială. Totodată, liniile de swap dintre băncile centrale rămân instrumente fundamentale pentru stabilizarea sistemului financiar global în perioadele de tensiune acută.
Avertismentul vine într-un moment în care randamentele obligațiunilor au crescut puternic la nivel global, iar majorarea diferenței dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele ale Germaniei a readus în atenție riscurile asociate crizei datoriilor din zona euro.
